"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
La ora redactării prezentului material, veridicitatea documentelor apărute în rețelele de socializare și presupuse a fi scurse de la Pentagon nu a fost confirmată din surse oficiale, dar o serie de „informații” conținute de acestea au fost deja respinse de Casa Albă și Marea Britanie, în vreme ce Ucraina le-a catalogat din start drept falsuri aruncate pe piață în ideea de a servi unei campanii rusești de dezinformare.
Pe de altă parte, oficiali și specialiști consultați de presa din Statele Unite și Marea Britanie au opinat că par a fi autentice.
The Guardian scrie că documentele presupuse a fi redactate de serviciile militare de informații americane ar releva prezența în Ucraina a unui număr de 97 militari ai forțelor speciale din țările membre NATO.
Potrivit documentelor, care par a fi datate februarie și martie 2023, oficialii americani au evaluat că în Ucraina se află 97 de forțe speciale din țări NATO, dintre care 50 de britanici, în vreme ce Statele Unite și Franța au desfășurat 14 și, respectiv, 15 forțe speciale.
Din documente nu reiese clar în ce tip de activități ar fi putut fi implicate forțele speciale sau dacă acestea sunt încă prezente în Ucraina, mai scrie The Guardian.
Forțele speciale ale Regatului Unit includ SAS (Serviciul Aerian Special), Serviciul Special de Nave, Regimentul Special de Recunoaștere, precum și alte câteva unități militare secrete, cum ar fi Regimentul 18 (UKSF) de Transmisiuni, mai scrie The Guardian. Aceste unități, care desfășoară operațiuni sub acoperire, precum și operațiuni secrete de supraveghere și recunoaștere, sunt cele mai secrete secțiuni militare britanice. Spre deosebire de serviciile de informații, forțele speciale nu fac obiectul unei supravegheri parlamentare externe.
Ministerul britanic al Apărării a refuzat să comenteze pentru The Guardian, dar a precizat, într-un tweet publicat pe 11 aprilie, că „scurgerea de informații americane despre care s-a scris pe scară largă demonstrează un nivel important de inexactitate".
Documentele la care se referă The Guardian fac parte dintr-un calup mai mare de dosare clasificate ale armatei și serviciilor de informații americane publicate inițial pe rețeaua de socializare Discord și ulterior retrase. O serie de utilizatori au reușit însă să le descace mai înainte de fi îndepărtate.
CNN a consultat în jur de 53 de astfel de „capturi” de ecran, iar specialiștii pe care i-a consultat au opinat că ar putea fi autentice. De asemenea, publicații americane de prestigiu au avansat ipoteza veridicității lor după consultări cu oficiali americani care au dorit păstrarea anonimatului.
De asemenea, The Guardian a analizat o parte din documentele scurse, care conțin fotografii a cel puțin două „actualizări zilnice" legate de invazia Rusiei în Ucraina. Marcajele de pe documente sugerează că acestea au fost pregătite pentru înalți oficiali americani din domeniul apărării, conținând actualizări despre operațiunile militare, logistica, livrările de arme și instruirea forțelor ucrainene de către SUA și aliații săi din NATO. Etichetate drept "secrete", cele două actualizări zilnice par să fi fost create în lunile februarie și martie ale acestui an.
Pentagonul a lansat o anchetă privind scurgerile de informații pentru a determina sursa lor originală, încă necunoscută.
Ucraina a negat din start validitatea fișierelor care au făcut obiectul scurgerilor de informații, respingându-le ca fiind "false" și parte a unei campanii rusești de dezinformare.
Scurgerea de informații mai dezvăluie, potrivit The Washington Post, că Egiptul plănuia să producă și să expedieze, în secret în Rusia, în jur de 40.000 de rachete.
Documentul, datat 17 februarie 2023, conține discuții între președintele egiptean și înalți oficiali militari din țara sa, făcând referire la un plan de aprovizionare a Rusiei cu obuze de artilerie și muniție. Potrivit documentului, Sisi le-a cerut oficialilor să păstreze secrete producția și transportul rachetelor "pentru a evita problemele cu Occidentul".
Răspunzând la întrebările legate de document și de validitatea discuțiilor, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe egiptean, ambasadorul Ahmed Abu Zeid, a respins informațiile precizând că „poziția Egiptului de la început s-a bazat pe neamestecul în această criză și pe angajamentul de a menține relații egale între cele două părți".
Casa Albă a comunicat ulterior că nu are niciun indiciu că Egiptul ar fi furnizat Rusiei rachete și alte arme letale pentru războiul său împotriva Ucrainei, relatează CNN.
„Nu avem informații potrivit cărora Egiptul furnizează capacități de armament letal Rusiei", a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, reporterilor aflați la bordul Air Force One, pe 11 aprilie.
Kirby a mai spus că Egiptul este un „partener de securitate important" și că armata americană „are o relație de apărare de lungă durată cu Egiptul", mai arată CNN.
