Rareș Bogdan estimează că sunt peste 95% șanse ca România să intre în Schengen în urma deciziei din 8 decembrie. În cazul în care obiectivul nu se va concretiza în 2022, eurodeputatul avertizează că "2023 ar fi un an în care e imposibil să pui pe agendă" această chestiune

Liderul eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, a declarat duminică la Aleph News că șansele României de a intra în Schengen în urma deciziei ce va fi luată în Consiliul JAI pe 8 decembrie sunt de 95%

"Cehia a decis să pună pe Consiliului JAI accesul în spaţiul Schengen. Va fi şi reuniunea COREPER care va lua o decizie pentru viitorul Consiliu. Va fi şi reuniunea PPE de la Atena, acolo vor fi lideri din 9 ţări. Klaus Iohannis va fi la aceeaşi masă cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer. Va fi şi o reuniune, un semi-consiliu la Tirana cu Ursula von der Leyen. Se va discuta şi despre problema energiei, dar şi despre Schengen.

Mai sunt şi 2 momente în 2 Parlamente naţionale: Suedia şi Olanda. Cu Suedia a fost un accident, este un reglaj politic intern. Nu avem semnale că nu am obține votul din comisia de Politică Externă din Parlamentul Suediei. Mai există şi decizia pe care o va lua Parlamentul de la Haga. Austria a avut două poziţionări care ne-au speriat: prin ministrul de Interne şi cancelarul Nehammer. Austria doar doreşte să negocieze în forţă cu România, pentru că se află în ruta migranţilor. Au 85.000 de migranţi în Austria, 75.000 de migranţi sunt ilegali. Noi am arătat că pe ruta România-Serbia 20-40 de migranţi pe zi forţează graniţa.

Pe graniţa cu Ungaria, graniţa se forţează de 800-1000 de ori pe zi. Marea parte a migranţilor din Austria nu au ajuns prin România, ci pe ruta balcanică. Cred că vom ajunge la o negociere cu Austria, preşedintele Iohannis se va afla la aceeaşi masă cu cancelarul Nehammer", a declarat Rareş Bogdan în emisiunea OFF/OnTheRecord de la Aleph News, citat de Ziua de Cluj. 

Prim vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan a vorbit în emisiune şi despre problemele pe care le-a întâmpinat România în ceea ce privește aderarea la spaţiul Schengen, dar care s-au ameliorat inclusiv în contextul crizei generate de războiul dus la scară largă de Rusia împotriva Ucrainei: "Olanda nu a acționat niciodată singură când și-a exercitat dreptul de veto. Olanda a fost cap de pod pentru Franța sau Germania. Olanda a avut de partea ei Austria, sau Danemarca, sau Finlanda sau Belgia când bloca România. Guvernul României nu a greșit, a încercat să puncteze pe un context favorabil datorat războiului din Ucraina. Marile realizări ale României au fost făcute pe un context internațional favorabil, inclusiv recunoașterea Unirii. Pe războiul din Ucraina, importanța României a crescut militar, strategic şi economic. România s-a comportat excepțional în criza refugiaților ucraineni. România trebuia să exploateze momentul, trebuia să forţeze această şansă. Tehnic, România stă bine pe securizarea frontierelor. Ungaria are lunar sute de plângeri pe violenţă împotriva migranţilor, la fel ca Bulgaria şi Croaţia. Pentru Olanda, tratamentul migranților contează foarte mult. Olanda a verificat în România inclusiv sistemul informatic din vămi şi calitatea internetului".

Șansele României de a intra săptămâna aceasta în Schengen în urma deciziei din Consiliul JAI sunt de 95%, a spus Rareş Bogdan. O certitudine de 100% pe o decizie favorabilă României nu există, a completat eurodeputatul PNL, avertizând totodată că, în cazul în care țara noastră nu va intra în Schengen în urma deciziei de pe 8 decembrie, e foarte puțin probabil să reușească îndeplinirea obiectivului în cauză în 2023, explicând în acest sens motivele: "Din perspectiva mea, România are peste 95% şanse să intre în spaţiul Schengen. Luni şi marţi sunt zile vitale în negocierile dintre cei mari. Tehnic, geopolitic şi geostrategic – România nu poate fi în niciun fel extrasă din această extindere. Ylva Johansson, teribilul comisar suedez pe Afaceri Interne, şi-a schimbat radical optica în privinţa României. Ylva Johansson a vizitat de 3 ori graniţele României în criza refugiaţilor. Ylva Johansson a devenit marele avocat al României în cauza Schengen. (...) 

Nu există certitudine 100% pe intrarea în Schengen. Dacă luăm un vot negativ în JAI, se reia întreaga procedură care poate dura alţi 2-3 ani. Pentru România ar fi foarte grav, sentimentul antieuropean ar creşte foarte mult. A crescut foarte mult nivelul de aşteptare a românilor. Preşedinţia Consiliului UE va fi luată din 2023 de Suedia şi de Ungaria. 2023 ar fi un an în care este imposibil să pui problema extinderii spaţiului Schengen pe agendă.

Mai este o problemă: cuplajul pe care România îl are cu Bulgaria. Olandezii mi-au spus că ei au o problemă cu graniţa de sud a Bulgariei. Ideea României a fost să nu se decupleze de Croaţia, dar Bulgaria a avut un lobby destul de susţinut".