Istoricul moldovean Ruslan Șevcenco a postat, pe pagina sa de Facebook, mai multe informații privind clădirea situată în centrul Chișinăului de unde ocupanții sovietici au coordonat un adevărat genocid demografic antiromânesc: deportările staliniste din Basarabia.
“În această clădire, situată pe strada București nr. 60 (Chișinău), între anii 1944 și 1952, a funcționat Ministerul Securității de Stat al RSS Moldovenești. De aici au venit ordinele privind deportările din anii 1949 și 1951, de represalii împotriva așa-numiților ‹dușmani ai regimului sovietic› (condamnați în mod arbitrar)”, punctează istoricul.
Autorul acestui articol a notificat deja, alături de Podul.ro, Ministerul Culturii de la Chișinău, solicitând amplasarea unei plăci comemorative pe imobilul-casa de raport istoric a lui Shapiro, în memoria celor supuși represiunilor staliniste. În această incintă au avut loc torturi și bătăi de neînchipuit, numeroși anticomuniști trecând prin beciurile ei.
Totodată, am transmis o petiție Ministerului Culturii de la Chișinău, prin care am propus restaurarea fațadei, astfel încât placa să poată fi scoasă cât mai bine în evidență, fiind amplasată într-un loc oportun.
Casa groazei. Închisoare secretă pentru anticomuniștii basarabeni
Potrivit Anettei Dabija (detalii AICI), casa de raport a lui Shapiro este un monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură (nr. 114) a municipiului Chișinău și în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat (nr. 68). Clădirea actuală a fost construită pe locul unui edificiu de la mijlocul secolului al XIX-lea, cumpărat de arhitectul Țalel Ginger în anul 1897 și reconstruită în 1899, după propriul său design. În 1907, Ginger vinde imobilul familiei Shapiro-Rosenfeld, acesta aparținându-i până la naționalizarea din 1940.
Începând cu 1944, în primii ani după ocupația sovietică și după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, în subsolul clădirii s-a aflat o închisoare secretă unde erau încarcerați deținuții politici anticomuniști, sub conducerea Ministerul Securității Statului al RSSM. În 1952, edificiul devine locuință pentru colaboratorii KGB, celulele rămânând de atunci pustii.
Se presupune că aici s-a instaurat MGB-ul rusesc, Ministerul Rusesc de Securitate. Serviciul de securitate de astăzi nu poate confirma existența unei închisori din perioada sovietică, dat fiind faptul că în anii ‘50-‘60 multe din dosare și materiale au fost ridicate și scoase de pe teritoriul RSSM. Însă duhoarea măcelului e omniprezentă. Mărturiile existente certifică funcția de închisoare secretă.