„Eu am verificat o parte din teză și, în partea de teză verificată de mine, în primele 30 de pagini, am găsit cam 10% plagiat, ceea ce categoric arată că procentul este mult mai mare. Însă, teza nu a fost verificată integral. Porțiuni din teza domnului Bode sunt traduse efectiv din engleză în română”, precizează jurnalista de investigații Emilia Șercan într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, opinând că cel mai probabil au existat presiuni din partea SRI pentru ca decizia Comisiei de Etică a Universității Babeș Bolyai să fie una blândă în cazul tezei de doctorat a lui Lucian Bode, coordonată de însuși actualul rector al Academiei SRI, Adrian Ivan (acesta din urmă este și profesor la UBB de un câștigă lunar peste 10.000 de lei, pe lângă cei peste 16.000 de lei câștigați lunar de la Academia SRI. Vezi AICI declarația de avere a rectorului Ivan
„Teza, categoric, are probleme mult mai mari decât cele identificate de către Comisia de Etică a UBB. Dincolo de problemele de etică, de redactare, de realizare, există probleme de conținut. Teza e foarte proastă, e foarte slabă”, a mai precizat Emilia Șercan în interviul mai sus menționat, adăugând că mediul academic se confruntă cu un adevărat fenomen al „vânzării de doctorate”. Este vorba de o practică obișnuită printre politicieni de a pun alte persoane să le scrie lucrările de doctorat. Printre „truditori” ar fi chiar profesori universitari, dar și asistenți universitari care vor să avanseze în carieră sau studenți basarabeni care au nevoie de vize, loc în cămin sau burse și care ajung în situația de a fi chiar condiționați pentru a întreprinde astfel de demersuri.
Recent, Comisiei de Etică a Universității Babeș Bolyai a dat publicității o analiză în care precizează că a identificat în lucrarea de doctorat a actualului ministru de Interne, liberalul Lucian Bode, doar 2,95% elemente specifice plagiatului. Comisia a precizat ulterior, având în vedere informațiile apărute în spațiul public conform cărora procentul respectiv se referă doar la anumite pasaje în privința cărora existau deja sesizări (din partea USR), că a analizat, de fapt, toată lucrarea ministrului. Anterior acestor precizări, reprezentantul Comisiei de Etică a UBB, profesorul doctor Dacian Dragoș, explicase, într-o intervenție la Europa FM, după ce Comisia a dat publicității verdictul său în privința tezei de doctorat a ministrului de Interne, că nu a fost verificată întreaga lucrare, ci doar acele părți în legătură cu care s-au făcut sesizări. PODUL a scris AICI despre verdictul comisiei.
Principalele declarații pe scurt ale jurnalistei de investigații pentru Radio Europa Liberă (interviul poate fi citit integral AICI):
* Despre decizia UBB privind analiza lucrării: „În situații de genul acesta, presiunile sunt multiple. Dincolo de presiunea politică, cred că a existat și un alt tip de presiune. Coordonatorul de doctorat al domnului Lucian Bode este actual rector al Academiei SRI. Probabil că s-a manifestat și o formă de presiune din zona aceasta, adică 'ajutați-ne să ieșim din această poveste'”;
* Despre cine o urmărește: „E o intimidare, vor să afle dacă sunt surse care îmi livrează informații. Persoana care m-a urmărit seamănă foarte bine cu tipologia unor alte persoane care apăreau în momente ca acesta, când dezvăluiam diverse informații, când deranjam mai mult decât o fac în mod constant. Nu știu cine sunt, dar, aș spune că eu sunt, probabil, jurnalista hărțuită de serviciu și… de servicii”;
* Despre temerea față de propria viață: „M-am gândit de multe ori la lucrul ăsta și mi-am spus că noi nu trăim într-o țară violentă. Probabil că asta și-au spus și alți jurnaliști din alte state care nu aveau un trecut neapărat violent, dar care, efectiv, au sfârșit-o rău. E un eșec al statului român care nu e capabil să înțeleagă rolul presei într-o democrație. Jurnaliștii își fac meseria servind interesul public”;
* Despre dosarele privind acțiunile de kompromat: „Sunt analizate în cinci dosare penale, deși ar trebui să fie maxim două. E o risipă de timp, de bani, de resurse. De ce? E o modalitate de a îngropa dosarele atunci când le disjungi. Nu mai există coerență în anchetă, nu mai există viziune unitară, nu mai există o coordonare unică. Fiecare face ce crede, ce știe, ce poate sau ce i se cere, că nici asta nu exclud”;
* Despre presa din România: „Mă uit cât de puține redacții independente mai sunt, care să facă presă fără intruziune politică. Stăm prost. Trecem printr-o perioadă foarte rea pentru presa din România. E chiar mai rău decât în perioada 2000-2004, când presa era cumpărată de către Guvernul Adrian Năstase. Până cei acuzați nu reacționează, nu vedem știrea. Asta era practica presei comuniste”.