VIDEO. Cum au „pocnit” gazoductele rusești din Marea Baltică / Două „cutremure” au fost înregistrate de seismologii danezi și suedezi / Polonia și Ucraina acuză Kremlinul / Până și Rusia admite că ar putea fi vorba de un act deliberat care pune în pericol securitatea energetică a Europei

Autoritățile europene investighează ceea ce Danemarca, Germania și Suedia au catalogat drept atacuri deliberate asupra celor două gazoducte rusești Nord Stream 1 și 2, cauzând scurgeri masive de gaz în Marea Baltică, în plin conflict energetic, scrie Reuters.

Rămâne însă greu de stabilit cu exactitate cine sau ce se află în spatele scurgerilor raportate inițial luni și cu ce se va solda actul de sabotaj în cazul în care va fi dovedit. 

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a opinat că scurgerile se datorează unor atacuri țintite asupra infrastructurii și că Berlinul știe acum cu siguranță „că nu au fost cauzate de evenimente sau evenimente naturale sau de degradarea naturală a conductelor”. De altfel potrivit unui articol apărut în revista Der Spiegel, CIA (Agenția Centrală de Informații a SUA) a avertizat cu câteva săptămâni în urmă Germania cu privire la posibile atacuri asupra conductelor de gaz din Marea Baltică.

Premierii din Suedia și Danemarca au opinat că scurgerile sunt cauzate în mod evident de acțiuni deliberate, toate informațiile strânse până în prezent sugerând un act de sabotaj. 

„Vedem limpede că este un act de sabotaj, legat de următorul pas în escaladarea situației din Ucraina", a precizat și premierul polonez Mateusz Morawiecki la inaugurarea unei noi conducte între Norvegia și Polonia, Reuters precizând că declarațiile acestuia nu au fost însoțite de dovezi concrete.

Chiar și Rusia, care a redus masiv livrările de gaze către Europa după sancțiunile impuse de Occident, a opinat că ar putea fi vorba despre un sabotaj care să pună în pericol securitatea energetică a întregului continent. 

Și Ucraina crede că e vorba de un act deliberat, acuzând Rusia de atac pentru destabilizarea Europei, Mihailo Podolyak, consilierul președintelui Volodimir Zelenski, calificând exploziile drept „atac terorist”.

Scurgerile au fost foarte mari și ar putea dura chiar și o săptămână până ca gazul să nu se mai scurgă din conducta Nord Stream 2, a indicat șeful Agenției daneze pentru energie, Kristoffer Bottzauw.

Navele și-ar putea pierde flotabilitatea dacă ar intra în zonă.

„Suprafața mării este plină de metan, ceea ce înseamnă că există un risc crescut de explozii", a mai arătat Bottzauw.

Administrația maritimă suedeză (SMA) a declarat că două scurgeri de pe Nord Stream 1, una în zona economică suedeză și alta în zona daneză, s-au produs la nord-est de insula Bornholm (Marea Blatică, insulă care aparține Danemarcei). Vezi hărțile de mai jos

„Menținem o supraveghere suplimentară pentru a ne asigura că nicio navă nu se apropie prea mult de locurile cu pricina", a declarat un purtător de cuvânt al SMA.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apreciat situația drept „îngrijorătoare". „Într-adevăr, este vorba despre distrugeri de natură neclară la conducta din zona economică a Danemarcei", a mai spus Peskov, adăugând că situația ar putea afecta securitatea energetică a continentului. 

Niciuna dintre cele două conducte nu pompa gaze către Europa în momentul în care au fost descoperite scurgerile, dar incidentele sunt de natură să spulbere așteptările privind posibilitatea ca Europa să mai primească combustibil prin Nord Stream 1 înainte de iarnă.

Operatorul Nord Stream a declarat că avariile sunt "fără precedent".

Gazprom (GAZP.MM), compania controlată de Kremlin care deține monopolul exporturilor de gaze rusești, a refuzat să comenteze.

„Există indicii că este vorba de o avarie deliberată", a declarat o sursă de securitate europeană, adăugând că este încă prea devreme pentru a trage concluzii. „Trebuie să te întrebi: cine ar avea de câștigat?".

Între timp, Norvegia a declarat că va consolida securitatea la instalațiile sale de petrol și gaze în urma scurgerilor și a rapoartelor privind activitățile dronelor în Marea Nordului, a declarat ministrul Energiei, Terje Aasland, într-un comunicat.

Autoritățile din Danemarca au solicitat ca nivelul de alarmă în sectorul său de energie și gaze să fie ridicat.

Rusia a redus livrările de gaze către Europa prin Nord Stream 1 înainte de a suspenda complet fluxurile în august, acuzând că sancțiunile occidentale au cauzat dificultăți tehnice. 

Politicienii europeni au replicat însă că acesta a fost un pretext pentru a opri furnizarea de gaze.

Noul gazoduct Nord Stream 2 nu a intrat încă în exploatare comercială. Planul de a utiliza conducata pentru a furniza gaze a fost abandonat de Germania cu câteva zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în 24 februarie 2022. 

„Sunt multiple scurgeri subacvatice și asta indică limpede că niciuna dintre cele două conducte nu va livra probabil gaz către UE în iarna următoare, indiferent de evoluțiile politice din războiul din Ucraina", a transmis Eurasia Group într-o notă.

„Cutremurele” înregistrate de seismologii danezi și suedezi

Seismologii din Danemarca şi Suedia au înregistrat luni explozii puternice în zonele unde au fost semnalate ulterior trei scurgeri de gaze (simultane) din gazoductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică, a anunţat marţi Centrul Naţional de Seismologie al Suediei (SNSN), scrie agerpres.ro citând Reuters şi AFP.

„Fără nicio îndoială acestea au fost explozii'', a declarat la postul SVT seismologul suedez Bjorn Lund.

Un seismograf de pe insula daneză Bornholm a înregistrat luni de două ori mişcări ce reprezintă cutremure de pământ.

O primă ''emisie masivă de energie'' de o magnitudine de 1,9 a fost înregistrată în noaptea de duminică spre luni la ora 00:03 GMT, la sud est de insula Bornholm, apoi încă una, de o magnitudine de 2,3 la ora 17:04 GMT luni seară, la nord de aceeaşi insulă, precizează seismologul citat.

Cele trei mari scurgeri de gaze sunt în prezent vizibile de la suprafaţa apei, provocând clocote cu diametre între 200 de metri şi un kilometru, potrivit imaginilor de la faţa locului difuzate de armata daneză.

Livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare în urma sancţiunilor europene impuse Rusiei după agresiunea contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaze.

Cele trei scurgeri de gaze par să indice mai degrabă un sabotaj decât un accident, dar nu este clar cine şi de ce ar fi recurs la o asemenea acţiune.