"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Vladimir Putin savurează momentul din plin efectul de bumerang al sancțiunilor ce îi sunt aplicate de către Occident. Cu un zâmbet perfid, cel care a ordonat uciderea a mii de nevinovați ucraineni, pretextând faptul că aceștia ar fi victimele înscenării propriului guvern, spune acum că europenii sunt de vină pentru criza lor de gaz, deoarece preferă să se bazeze pe surse de energie alternative decât pe sursele tradiționale, evident de proveniență rusească. Energia vântului și a soarelui nu sunt suficientă iar rutele existente ale conductelor suferă din cauza reparațiilor necesare. Dar Putin are întotdeauna soluția, nu-i așa? ”În ceea ce privește gazul, avem încă un traseu terminat - acesta este Nord Stream 2. Putem pune asta în funcțiune”, a spus Putin în timpul summitului din îndepărtatul Iran.
Pe fondul disputei privind una dintre turbinele conductei Nord Stream 1 și al incertitudinii cu privire la dacă și în ce măsură gazul poate fi furnizat prin conductele amplasate în Marea Baltică în viitor, propunerea lui Putin sună a o ofertă tentantă dar, firește, numai din punctul de vedere al Kremlinului.
Președintele Rusiei, ca un negociator într-un bazar, îi îndeamnă pe europeni, în mod perfid, să se grăbească. Acționați rapid, pentru că jumătate din resursele planificate pentru Nord Stream 2 sunt deja planificate pentru cererea internă și pentru propria noastră procesare a gazelor, spune Putin. El i-a semnalat la telefon acest lucru cancelarului Olaf Scholz în urmă cu o lună și jumătate, după ce acesta a respins problema punerii în funcțiune a Nord Stream 2 ca fiind prematură.
Moscova insistă că Nord Stream 2 este un proiect pur comercial. Ani de zile, acest punct de vedere a fost împărtășit și de guvernul federal. Afirmațiile – inclusiv ale președintelui american Donald Trump – că Germania devine prea dependentă de Rusia la nivel de energie prin conductă, au fost respinse la Berlin, oficialii germani subliniind că șeful Casei Albe este interesat în primul rând de vânzări mai mari ale propriilor surse de energie.
Dar, desigur, Nord Stream 2 nu a fost niciodată asociat exclusiv cu interese economice. Pentru Moscova, terminalul era un obiectiv clar de a face ca ruta de tranzit prin Ucraina să fie de prisos prin utilizarea acestei ultime conducte, care, la fel ca predecesorul său Nord Stream 1, trebuia să transporte miliarde și miliarde de metri cubi de gaz anual, Pe plan extern, conducerea rusă a justificat acest lucru prin ocolirea unei țări de tranzit nesigure. Dar, mai presus de toate, vecinul nedorit trebuia să fie tăiat de la porția de miliarde anuale, datorate pentru pomparea materiei prime.
Guvernul federal a contracarat rapid declarația lui Putin și și-a reiterat poziția miercuri: conducta nu este certificată și, prin urmare, nu este permisă legal. Politicienii din coaliția semaforului au devenit mai clari: „Având în vedere provocările noastre reale, nu avem de-a face decât cu o tentativă stângace de șantaj a lui Putin”, a declarat liderul grupului parlamentar FDP , Lukas Köhler. „Problema Nord Stream 2 este soluționată dintr-un motiv întemeiat – și acest motiv se află la Kremlin”.
Multă vreme, Berlinul a ocolit abordarea frontală a problemei Nord Stream 2, din punct de vedere politic, în ciuda marilor critici internaționale. Pe 22 februarie, chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Berlinul a suspendat însă conducta, care a fost foarte controversată, mai ales în SUA.
Dacă ar accepta avansurile lui Putin, Germania ar rupe alianța internațională împotriva Rusiei iar Guvernul federal și-ar zădărnici și propriile ambiții: și anume să devină mai puțin dependent de gazul rusesc cât mai repede posibil. Miercuri, guvernul federal a așteptat, însă, să vadă dacă Putin va deschide din nou robinetul de gaz după restricțiile de la Nord Stream 1. În culise s-a vorbit despre Putin care a jucat un joc perfid, „de-a șoarecele cu pisica”. O lipsă de gaze ar putea avea consecințe grave pentru economia germană, în condițiile în care companiile și consumatorii deja gem sub explozia prețurilor. Iar Putin, înaintea tuturor, știa asta. La fel cum știu și guvernanții germani că, pentru a trece bine peste iarnă, depozitele lor trebuie să fie cât mai pline.
Faptul că Putin încă insistă cu atâta ostentație asupra punerii în funcțiune a Nord Stream 2 poate fi explicat prin imaginea de sine cu care Moscova a început războiul împotriva Ucrainei și a contracarat sancțiunile ulterioare din Occident: Rusia mizează pe menținerea puterii în conflict, văzând Europa extrem de slabă, ca o entitate șubrezită de propriul său cult pentru democrație, în pericol să cedeze și să ridice sancțiunile dacă nivelul de trai al propriilor cetățeni va scădea.
Din nou, Putin încearcă să-i împingă pe europeni până la punctul în care sancțiunile să nu funcționeze. Și nu ar fi prima dată când ”Supapa Germană” a Berlinului e în pericol să cedeze cu o presiune masivă. De exemplu, Germania a respectat regula lui Putin conform căreia gazul va fi plătit într-un cont de ruble la o bancă de stat rusă în viitor. De teamă de blocaje în aprovizionarea cu gaze, guvernul german a făcut și concesii Moscovei în chestiunea livrării de turbine, care este de fapt sancționată, și a cerut Canadei o excepție. Cine și cum poate garanta lumii libere că Berlinul nu va opta pentru concesii în bloc în fața Rusiei, la momentul la care temperaturile scăzute ale iernii vor îngheța bazinul electoral al actualei coaliții de guvernare?
