Datele care confirmă că Rusia comite o formă de terorism alimentar global pe fondul războiului pe care-l poartă contra Ucrainei. Ce impact are la nivel mondial blocada alimentară impusă de Kremlin. Mai mult, "Moscova folosește foamea ca tactică pentru a șterge identitatea ucraineană la aproape 90 de ani după Holodomor"


Datele care confirmă că Rusia comite o formă de terorism alimentar global pe fondul războiului pe care-l poartă contra Ucrainei. Ce impact are la nivel mondial blocada alimentară impusă de Kremlin. Mai mult, "Moscova folosește foamea ca tactică pentru a șterge identitatea ucraineană la aproape 90 de ani după Holodomor"

După cum a raportat presa internațională, delegațiile militare din Ucraina, Rusia și Turcia au făcut unele progrese în discuțiile privind rezolvarea problemei blocării de către Kremlin a exporturilor de cereale din Ucraina către piața mondială. 

Un oficial guvernamental turc, ne referim la Hulusi Akar, a declarat pe 13 iulie ,după discuțiile trilaterale, că s-a convenit asupra "unor controale comune" în porturi, respectiv asupra modalităților "de asigurare a securității rutelor de transfer" prin Marea Neagră. După următoarea întâlnire ce se va desfășura în Turcia, toate detaliile vor fi revizuite încă o dată, negocierile urmând să se finalizeze inclusiv prin semnarea unui document, a transmis Akar.

Pe această temă, publicația The New Geopolitics Research Network a scos în relief o serie de date ce reflectă consecințele determinate de războiul Rusiei la scară largă împotriva Ucrainei în cazul pieței mondiale alimentare, respectiv în privința securității alimentare globale.

Redăm în cele ce urmează integral datele furnizate de The New Geopolitics Research Network:

"Ucraina este unul dintre cei mai mari furnizori de alimente precum uleiul de floarea soarelui, grâul și porumbul pentru țările cu venituri mici din întreaga lume, precum și pentru organizațiile internaționale de dezvoltare.

Ucraina a avut o recoltă de cereale record în 2021, colectând 107 milioane de tone metrice (mmt). Sectorul agricol și alimentar reprezintă aproape 10% din PIB-ul Ucrainei. Anul trecut, Ucraina a exportat la nivel mondial produse alimentare în valoare totală de aproape 28 de miliarde de dolari, 7,4 miliarde de dolari cuantificând exporturile către UE.

Exporturile Ucrainei cuprind peste 10% din totalul de grâu, 14% din totalul de porumb și 47% din totalul uleiului de floarea-soarelui din lume. În medie, 50 de milioane de tone metrice de produse agricole au fost exportate anual din Ucraina. În ani record, acest număr a ajuns chiar și la 65 de milioane de tone metrice. 

Astăzi nu e posibilă găsirea unor furnizori alternativi pentru a fi înlocuite asemenea volume de produse agricole din Ucraina. Experții susțin că este literalmente imposibil începlinirea unui asemenea obiectiv chiar și pe perioada următorilor 3-5 ani.

Experții mai subliniază că peste 400 de milioane de oameni din lume depind de aprovizionarea cu cereale din Ucraina. Aceste sute de milioane de oameni se confruntă sistematic cu penuria de alimente și chiar cu foametea. 

În acest sens, prezentăm date privind dependența țărilor de livrările ucrainene (ponderea principalelor mărfuri ucrainene în importurile totale ale mai multor țări, conform ITC, 2020, 2021):

Grâu: Egipt – 26%; Indonezia – 27%, Turcia – 18%, Pakistan – 46%, Maroc – 15%, Bangladesh – 23%, Libia – 44%, Tunisia – 42%, Etiopia – 26%, Liban – 80%, Yemen – 22%, Israel – 20%.

Porumb: UE – 32%, China – 55%, Egipt – 26%, Turcia – 32%.

Ulei de floarea soarelui: UE – 62%, China – 59%, India – 75%, Turcia – 5%, Irak – 74%.

- Războiul din Ucraina reprezintă o amenințare la adresa securității alimentare globale, care este deosebit de acută astăzi în unele dintre țările din regiunea MENA (Egipt, Yemen, Liban, Israel, Libia, Tunisia, Maroc, Irak, Arabia Saudită) și țări din Asia (Indonezia, Bangladesh, Pakistan), care sunt principalii cumpărători de grâu și porumb pe piețele mondiale.

- Atacul Rusiei a produs modificări asupra lanțurilor de aprovizionare cu alimente în întreaga lume. Faptul că, din pricina Rusiei, Ucraina nu poate livra anumite produse pe piața mondială provoacă o reacție în lanț: țările dezvoltate își măresc stocurile, multe țări limitează comerțul pe fondul incertitudinii. Ca urmare, atât prețurile cresc, cât și riscul de foamete în țările mai sărace.

- Războiul a afectat aproximativ 25% din comerțul mondial cu cereale și a provocat creșterea prețurilor la nivel mondial, cauzând totodată un acces redus la alimente în țările care le importă din Ucraina. În special, e vorba despre grâu și uleiul de floarea soarelui.

- Conform perspectivelor Băncii Mondiale pentru piețele de mărfuri, multe alimente vor avea creșteri abrupte ale costurilor. Indicele ONU al prețurilor la alimente arată deja că acestea sunt la cel mai ridicat nivel de la recordurile înregistrate în urmă cu 60 de ani.

-  Din cauza războiului, Ucraina a pierdut aproximativ 20% din suprafața însămânțată în acest an (teritoriul este ocupat sau aflat sub ostilități). Aproximativ 13,5 de milioane (mln) de hectare au fost utilizate pentru campania de semănat de primăvară (în 2021 – 16,9 mln hectare). Pentru cerealele de iarnă au fost utilizate 7,6 mln de hectare în toamna anului 2021.

- Invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei a cauzat daune sectorului agricol al țării în cuantum total de 4,29 miliarde de dolari americani. 

Ceea ce este important, Ucraina și fermierii ucraineni sunt gata să-și îndeplinească obligațiile referitoare la furnizarea de cereale și alte produse agricole pe piața mondială, de îndată ce porturile vor fi deblocate.

- Campania de semănat de primăvară în Ucraina a fost încheiată. Au fost însămânțate un total de 13,4 milioane de hectare, adică cu 20% mai puțin decât în ​​2021:

- Cu toate acestea, în absența uzitării în timp util a îngrășămintelor, randamentele vor fi semnificativ mai mici. Experții estimează randamente la un nivel cu 10-15% mai mic față de 2021. 

Analiștii de piață și-au mărit prognoza din luna mai 2022 privind volumele de recoltă pe care ar trebui să le aștepte agrarii ucraineni în acest an – aproximativ 70 mmt de cereale și semințe oleaginoase din suprafața însămânțată de aproximativ 19,1 mln hectare (prognoza anterioară a fost de 66,5 mmt). Recolta totală de culturi oleaginoase în 2022 este de așteptat să ajungă la aproape 16,3 mmt, în timp ce în 2021 a fost de 22,8 mmt.

Prognoza pentru exportul Ucrainei de cereale și semințe oleaginoase în anul de comercializare 2022/23 este de aproximativ 31 mmt în condițiile de blocare a porturilor de la Marea Neagră, dar cu rute și capacități logistice actuale crescute (în 2021/2022 exportul de cereale și semințe oleaginoase al Ucrainei a ajuns la 61,5 mmt). Prognoza exportului în anul 2022/23 pe principalele mărfuri e următoarea: grâu – 10 mmt; porumb – 10 mmt; orz – 2 mmt; ulei de floarea soarelui – 6 mmt.

Ministerul Politicii Agrare și Alimentației din Ucraina estimează preliminar că recolta totală brută de cereale, leguminoase și semințe oleaginoase va fi de aproximativ 60-65 mmt în 2022 (adică cu aproximativ 40% mai puțin decât în ​​2021).

Logistica este problema-cheie pentru comercianții ucraineni privind exportarea cerealelor și semințelor oleaginoase.

Scopul Ucrainei este de a-și continua exporturile în conformitate cu obligațiile sale internaționale.

Înainte de război, Ucraina exporta lunar 5-6 mmt de produse agricole; 90% din acest volum a fost exportat din porturile maritime de la Marea Neagră și Marea Azov.

În prezent s-au rupt lanțurile logistice tradiționale. Ucraina s-a adaptat, punând bazele unor noi rute logistice pentru a furniza cereale pe piața mondială prin intermediul camioanelor, respectiv folosindu-se de transport feroviar și fluvial.

În aprilie, folosind capacitățile de infrastructură disponibile, Ucraina a reușit să exporte aproximativ 1,2 mmt de cereale și semințe oleaginoase cu volume în creștere până la aproximativ 1,8 mmt în mai, iar în iunie exportul a atins 2,17 mmt de produse agricole, ceea ce este cu 20% mai mult decât în ​​mai.

Cu toate acestea, în acest ritm, ar dura ani pentru a exporta stocul actual de cereale, pe lângă o nouă recoltă, dacă situația militară de la Marea Neagră nu se îmbunătățește rapid.

Invazia Rusiei a determinat, de asemenea, creșterea costurilor de transport. Prețul pentru livrarea orzului recoltat din acest an către cel mai apropiat port românesc, Constanța, a ajuns în intervalul 160 - 180 de dolari americani / tonă, în creștere de la intervalul 40 - 45 de dolari americani / tonă. Și totuși, un fermier care vinde orz unui comerciant primește mai puțin de 100 de dolari pe tonă.

Majoritatea fermierilor se confruntă cu riscuri de intra în faliment. Ei nu au altă opțiune decât să-și vândă cerealele mai ieftin decât costul lor.

Problema blocării exporturilor va fi agravată de sosirea unei recolte proaspete, dar fiind faptul că a început deja recoltarea cerealelor de iarnă – 1,1 mmt de cereale de recoltă nouă au fost treierate până în prezent.

Exporturile de cereale din Ucraina au fost suspendate prin blocarea porturilor de către navele de război rusești. În prezent, Rusia blochează aproximativ 40 de nave comerciale încărcate cu mărfuri agricole în Marea Neagră (aproximativ 1 mmt de cereale, porumb și semințe oleaginoase).

Ucraina are acum trei terminale portuare dunărene de export care funcționează – Izmail (1,5 mmt pe an), Reni (4 mmt pe an) și Kiliya (0,4 mmt pe an). Capacitatea lor este foarte limitată, în comparație cu porturile Odesa și Mykolaiv.

Prin porturile fluviale dunărene, Ucraina reușește să exporte aproximativ 30% din volumele actuale destinate exportului. 

Accentul se pune acum pe permiterea unei creșteri semnificative a transporturilor feroviare și rutiere. Ucraina lucrează îndeaproape cu Comisia Europeană și cu statele vecine membre ale UE pentru a rearanja lanțurile de aprovizionare și pentru a stabili rute alternative pentru produsele agricole (grâu, porumb, soia, rapiță, orz, floarea soarelui, ulei de floarea soarelui, făină, tescovină). Capacitatea maximă prin aceste rute ar putea fi: transport rutier – 0,2 mmt pe lună, cale ferată – 1,5 mmt pe lună, transport maritim – 0,6 mmt pe lună.

Ucraina și UE au semnat pe 29 iunie 2022 un acord privind transportul rutier de mărfuri. S-a eliminat necesitatea ca transportatorii ucraineni să obțină permise adecvate pentru traficul bilateral și de tranzit către țările UE și permite evitarea încetării exportului de produse ucrainene prin punctele de control pentru autovehicule.

Țările de frontieră au răspuns la problema exporturilor de cereale din Ucraina către țări terțe și fie au simplificat semnificativ procedurile de procesare a transportului de mărfuri, fie lucrează activ la această simplificare a procedurilor.

UE a prezentat totodată un plan de acțiune conceput pentru a facilita exporturile terestre ale stocurilor de produse alimentare ale Ucrainei, fiind vizată accelerarea transporturilor de uleiuri vegetale, porumb și grâu. CE ia în considerare rute terestre alternative prin țările vecine, pe lângă eliminarea unor bariere comerciale cu Kiev și creșterea debitului la punctele de control ale granițelor UE.

Din cauza agresiunii rusești, a ocupării temporare a teritoriilor și a blocării porturilor maritime, Ucraina se poate confrunta, până la finalul lunii octombrie 2022, cu un deficit de capacitate de stocare de 10-15 mmt. Este esențial ca partenerii Ucrainei să fie implicați în construcția de lifturi temporare pentru cereale de-a lungul granițelor de vest ale Ucrainei.

Eliberarea Insulei Șerpilor de sub ocupația trupelor rusești a făcut posibilă utilizarea canalului estuarului Bystre și a liniei de navigație Dunăre-Marea Neagră pentru intrarea și ieșirea navelor care transportau produse agricole din porturile fluviale dunărene. Acest lucru ar permite, de asemenea, marinarilor ucraineni să participe la navigația prin canal. În ultimele patru zile, pe această rută au trecut 16 nave. Potrivit estimărilor Ministerului Infrastructurii, această rută suplimentară de transport prin râul Bystre va pune capăt congestionării navelor din apropierea canalului Sulina în termen de o săptămână și va permite creșterea exporturilor lunare de cereale cu 500.000 de tone.

Rusia comite o formă de terorism alimentar prin distrugerea intenționată a infrastructurii agricole și prin furtul cerealelor, respectiv a mașinilor agricole ucrainene.

Loviturile cu rachete efectuate de trupele rusești au deteriorat și distrus multe ferme, stocuri de alimente și semințe, silozuri, depozite, depozite de petrol, mașini și echipamente agricole.

Există mai multe rapoarte referitoare la jafurile comise de armata rusă în teritoriile ocupate temporar din regiunile Lugansk, Donețk, Herson și Zaporizhzhia, invadatorii furând ceralele ucrainene. O mulțime de alte mărturii și dovezi confirmă că ocupanții ruși au confiscat deja aproximativ 500.000 de tone de cereale, ceea ce reprezintă aproape o treime din stocurile rămase acolo pentru nevoile de însămânțare și consum intern.

Potrivit imaginilor din satelit, navele sub pavilion rusesc transportă cereale recoltate în Ucraina. Cerealele sunt transportate din portul Sevastopol din Crimeea, controlat de ruși, respectiv din portul Berdyansk (regiunea Zaporizhzhya), destinația fiind Siria, Turcia sau Liban.

Până în prezent, 41 de nave sub steaguri rusești și siriene au fost identificate ca transportând cerealele ucrainene jefuite. 

Ministerul ucrainean de Externe a avertizat anterior țările consumatoare că loturile de cereale vândute de Rusia ar putea conține cereale furate parțial sau integral. Numeroase mărturii ale fermierilor ucraineni și dovezi documentate servesc drept dovadă privind aceste jafuri. 

Kremlinul folosește foamea ca tactică pentru a șterge identitatea ucraineană la aproape 90 de ani după Holodomor. Ucraina cere Rusiei să pună capăt furtului de cereale, să deschidă porturile ucrainene, să restabilească libertatea de navigație și să permită navelor comerciale să traverseze, pentru a preveni o calamitate umanitară și o criză alimentară globală.

Exportul ilegal de cereale ucrainene este un alt exemplu al actelor distructive ale Rusiei, care, în special, contravin principiilor fundamentale ale Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) - realizarea securității alimentare pentru toți și depășirea foametei. Politica statului agresor pune sub semnul întrebării oportunitatea participării sale la FAO și la alte organizații internaționale.

Rusia ar putea încerca să transforme situația și mai mult în avantajul său când vine vorba de alimente. Nu numai că Moscova ar putea fura cota Ucrainei de pe piața globală pentru mărfuri precum porumb și grâu, dar va încerca și să să-și spele imaginea, acționând ca un furnizor caritabil pentru țările sărace.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a cerut comunității internaționale să respingă șantajul alimentar al Kremlinului. Rusia a făcut în repetate rânduri apel la ridicarea sau reducerea presiunii exercitate de sancțiuni în schimbul deschiderii rutelor comerciale prin Marea Neagră.

Ministerul rus de Externe a manipulat publicația Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru a nega contribuția Rusiei la criza alimentară mondială. (mai multe detalii AICI și AICI

Pe lângă daunele directe aduse terenurilor – ocupația, acțiunile militare, respectiv poluarea minieră limitează accesul fermierilor la câmpuri și oportunitățile de a colecta recolta. Asta va avea ca rezultat recolte de iarnă necolectate în multe dintre zonele afectate de război. Aproximativ 2,4 milioane de hectare de culturi de iarnă ar putea fi nerecoltate din pricina războiului. 

Conform unei previziuni comune a OCDE și organizației ONU pentru alimente și agricultură, producția agricolă globală va crește cu 1,1% anual, iar consumul de alimente va crește cu 1,4% în următorii zece ani. Prin urmare, experții cred că nu va fi posibil să se pună capăt foametei până în 2030 (acest termen este stabilit în prezent de ONU). Pentru a realiza acest obiectiv, performanța complexului agroindustrial mondial trebuie să crească cu 28% în zece ani, adică de trei ori mai mult decât în perioada 2010-2020.

Ce se poate face?

Ucraina face tot posibilul pentru a asigura potențialul de export al țării în cea mai mare măsură posibilă, asigurându-se astfel că cei care depind de exporturile în cauză nu vor suferi de foamete. 

Ucraina face apel la comunitatea internațională să condamne acțiunile Rusiei, să ceară retragerea trupelor Kremlinului din Ucraina și să se înceteze cu blocadele din porturile ucrainene, să întărească sancțiunile economice pentru a opri agresiunea armată împotriva Ucrainei și pentru a preveni catastrofele umanitare și agravarea ulterioară a foametei în lume.

Ucraina discută cu partenerii modalitățile de înființare a unei misiuni internaționale – coridorul umanitar – sub auspiciile Națiunilor Unite, care va prelua funcționarea rutelor maritime pentru exportul de mărfuri agricole ucrainene.

Pe 13 iulie 2022, la Istanbul a avut loc prima rundă de negocieri între Ucraina, Turcia, federația rusă și ONU privind funcționarea coridoarelor maritime pentru exportul cerealelor ucrainene.

Delegația ucraineană a remarcat unele progrese în aceste negocieri și apreciază contribuția semnificativă a ONU și a Turciei la aceste negocieri. În zilele următoare, președintele Ucrainei va discuta pe această temă cu secretarul general al ONU.

Ucraina presupune că deblocarea porturilor ucrainene este una dintre componentele-cheie ale securității alimentare globale. Ucraina depune eforturi semnificative pentru a restabili aprovizionarea cu alimente pe piața mondială.

Cu toate acestea, securitatea rămâne problema-cheie pentru Ucraina. În acest sens, nu pot fi trecute cu vederea planurile Rusiei de a folosi un astfel de coridor umanitar pentru a ataca Odesa și sudul Ucrainei.

De aceea sunt necesare garanții eficiente de securitate pentru a restabili navigația. Asemenea garanții ar trebui furnizate prin sprijinirea Ucrainei cu arme adecvate pentru a proteja coasta de amenințările maritime. O poziție puternică a forțelor ucrainene în regiunea Mării Negre va permite restabilirea siguranței navigației și asigurarea securității naționale și regionale. 

În ceea ce privește problema actuală a jafurilor comise de ruși, Ucraina subliniează că ridică această problemă în mod constant la instituțiile internaționale și în cadrul discuțiilor bilaterale și multilaterale cu partenerii străini la toate nivelurile.

Ucraina avertizează țările consumatoare să nu cumpere cereale ucrainene furate. Loturile exportate de Rusia ar putea conține cereale furate. Va fi monitorizat fiecare transport ilegal de cereale exportate din Ucraina. Orice țară care cumpără cu bună știință cereale furate este considerată complice la crimă". (sursa: AICI)

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.