EXCLUSIV Medicul Alin Bloju, încă USR-ist, lansează acuzații demolatoare: ”Conducerea USR e o organizație infracțională. Partidul riscă să nu mai intre în Parlament. Voi face dezvăluiri despre manevrele financiare, ilegalitățile și abuzurile comise de echipa care a transformat USR în Barnistan”


EXCLUSIV Medicul Alin Bloju, încă USR-ist, lansează acuzații demolatoare: ”Conducerea USR e o organizație infracțională. Partidul riscă să nu mai intre în Parlament. Voi face dezvăluiri despre manevrele financiare, ilegalitățile și abuzurile comise de echipa care a transformat USR în Barnistan”

Într-o amplă declarație acordată exclusiv pentru Podul.ro, medicul Alin Bloju – cunoscută voce a diasporei USR-iste – lansează acuzații de o gravitate extremă la adresa actualei conduceri a Uniunii, pe care o cataloghează drept ”organizație infracțională”, anunțând că va face o serie de dezvăluiri privind manevrele financiare, ilegalitățile și abuzurile comise de tandemul Barna-Drulă și de alți exponenți ai acestei echipe, pe care medicul o numește ”Barnistan”. 

Vă prezentăm în integralitate acuzațiile lui Alin Bloju: 

”Întrebări pe care și le pun românii: De ce pleacă oamenii din USR? De ce USR a devenit un partid nefrecventabil sub actuala conducere?

 Sunt Alin Bloju, medic de familie în Spania, fost secretar al filialei PLUS Spania-Portugalia pâna la alegerile de după fuziunea cu USR. 

Dincolo de situația jenantă la care s-a ajuns în USR, încă cred că dacă s-ar putea reforma și ar putea înlătura de sus acel grup de politicieni care l-a adus la acest dezastruos 9% în sondaje (în opoziție de peste 6 luni, cu o guvernare relativ șoltâncă, cu un război al hidrei estice împotriva Europei și a lumii occidentale cu rușii, la 20 de mile marine de Sulina, cu o criză pandemică nesoluționată, dar uitată, cu alta și mai gravă, energetică), și chiar și cu actuala desprindere a REPER-ului din USR, el ar putea deveni mai frecventabil decât alte partide aflate în arcul guvernamental. Lipsa de strategie și haBarnismul celor care au decis în ultimele luni de la vârful USR este marea problemă a USR.

Văd de asemenea, în ultimele zile, un atac tactic atât la Dacian Cioloș precum și la ceilalți europarlamentari ce și-au dat demisiile din USR pentru a forma un nou proiect politic (REPER), atât din partea cunoscuților talibani USeRiști din tabăra barnistănista ce conduce cu ‹mâna de fier dar prin pioni executanți și focoși› partidul, cu frânghii direct din Biroul Național, precum și ceva atacuri venite și din alte părți ale spectrului politic, care bineînțeles nu au de unde să știe putreda situație internă a partidului, care din păcate nici nu sunt ajutați să o înțeleagă de către demisionari, ei preferând să trateze cu mănuși (poate doar temporar), foștii lor colegi din USR și este de înteles.

Sunt sigur că pe la alte partide situația este similară în cazul unor sciziuni (vorbesc de PNL și PSD că la moment doar ei conteaza în ecuație), cei de sus ordonă iar cei de jos se supun. Deci până la urmă aparent nimic grav, nu?

Problema USR este însă alta. Problema USR este că s-a clădit pe lupta pentru justiție, dreptate, anticorupție etc., iar perdeua de fum care de fapt vrea să nu intereseze pe mulți din România interesează însă pe votanții USR. Acei votanți, simpatizanți și membri care chiar au dorit un partid modern, european, unde deciziile să se ia și democratic.

Desigur, retorica despre ‹luptele› interne din USR și/sau cu orgoliile proprii ale unora sau altora, este mult mai vandabilă mediatic decât a spune un adevăr lung, anume că acest partid a devenit pentru propriul său electorat, unul nefrecventabil, iliberal și antidemocratic totul sub actuala conducere (Drulă, Barna, Ghinea și acoliții lor) care și-a arătat deja limitele, partidul devenind acum, practice, un adevărat pericol chiar pentru schimbarea ce o doream în România, pentru o politică altfel, care implică lupta împotriva corupției, împotriva fraudelor și pentru susținerea meritocrației.

Abuzul, cenzura și frauda electorală au fost  ridicate la nivel de artă de cei care au capturat partidul pentru a-și atinge scopurile personale și de grup restrâns, nicidecum pentru salvarea României și binele cetățenilor așa cum apare la nivel de doctrină. Ne aflăm într-o incoerență halucinantă între declarațiile publice ale liderilor partidului și faptele interne, unele chiar de natură penală. 

Împreună cu câțiva colegi voi începe o prezentare în mai multe episoade de dezvăluiri interne din USR, astfel încât atât memberschipul USR la următoarle alegeri interne precum și electoratul în 2024 să fie informat corect despre faptele, unele de natură penală, ale acestei grupări infracționale organizate care acum conduce USR, care au dus la ruperea partidului și implicit a dus la crearea unei noi platforme politice. 

Toată lumea interesată știe că în ultimii trei ani USR-PLUS a pierdut suficient de mulți membri și susținători din societatea civilă, oameni sinceri care erau ghidați doar de principii sănătoase și dorința de schimbare a României încât acest lucru să fie vizibil peste tot în țară și în străinătate (mai puțin haBarnistanul). De ce i-a pierdut? Pentru că lumea nu e proastă și vede că nu se prea poate lucra cu hoții, aroganții și cu incompetenții, chiar dacă haBarniștii nici măcar nu-și recunosc greșelile, ba mai mult, acționează pe modelul Inchiziției. Deci membrii, la început stau, tac (de rușine, din comoditate, pentru că nu le vine să creadă și așteaptă ca lucrurile să se îndrepte), dar nu mai fac nimic pe plan politic, iar apoi pleacă. Această psihologie a cetățeanului implicat în activități civice, haBarnistanul nu a înțeles-o după multe insistențe din partea multora care ne oferiserăm să îmbunătațim lucrurile.

Așadar, USR a devenit practic aceeași Marie (toate partidele postcomuniste ale României) dar cu o altă pălărie. Pălărie de fetișcană mai din Vest, cu ceva mai mult ruj pe buze. USR a dezamăgit destul și în actul de guvernare, dar parcă mai era totuși în cărți și toți speram ca efectiv să se vadă rezultatele muncii lor pe sfârșitul mandatului care poate l-ar fi determinat să păstreze activă flacăra speranței. Nu se știe dacă trecerea în opoziție a determinat ca niciodată societatea să nu fi văzut bine dacă au și făcut ceva cei de sus la guvernare, sau că și dacă ar fi fost un mandat complet la guvernare tot cu aia ne-am fi ales. Odată trecut în opoziție nu mai este pentru nimeni nici o speranță, pentru că tot ce se petrece în jurul nostru se bazează pe speranță. Atunci când vezi că scazi în sondaje (și nu sondajele oficiale sunt cele care contează, ci tendințele de percepție pe care le avem noi ăștia care suntem zilnic în contact cu lumea), iar cei care guvernează pe deasupra și prost, cresc... speranțele scad că efectiv într-un viitor mediu să se poată face ceva din ceea ce s-a promis a face: ‹Să schimbe› România. Iar daca e să punem în cântar că nu e în stare să fie macar el în interior un altfel de partid decât celelalte, ce rost mai are? Ce să schimbi tu la alții, dacă tu nu ești capabil să te schimbi pe tine? Perspectivele viitoare sunt sumbre, lucruri pe care mulți membrii le-am tot spus pe ‹intern› de nenumărate ori, dacă se continuă tot așa.

Poate este mai puțin important cine sunt acei 14 din cei 24 membrii ai BN care conduc prin majoritatea lor acest ‹olimp› al USR. Drulă, Barna, Ghinea, Moșteanu, Năsui, Stelian Ion (niciodată nu mi-am bătut capul care îi e numele și care îi e prenumele), Botoș, Echert, Viziteu, Prună, Dehelean, Mihaiu, Mălureanu, Miruță, Panait și Marussi parcă, secretar. Eh, toată conjurația de a ajunge la butoane prin alegerea lor ‹democratică› la vârful partidului, ‹turela› de unde controlează ‹statutar› tot partidul a fost foarte bine pusă în detaliu, la punct, virgulă și multe cifre după virgulă, prin câștigarea alegerilor interne de delegați la congres pe legea ‹totul sau nimic›, iar la congres, chiar dacă se folosește un sistem proporțional, cine are mai mulți delegați câștigă. (ca la alte ‹Marii› din politica românească doar că asta e și fardată cum am mai spus). 

Importanța acestor 14 ‹zei› are deci un rol deosebit dacă privim modul prin care și-au ‹aranjat› alegerile interne de prin filialele locale și județene. Repet ideea printr-o comparație: pe nimeni nu prea interesează cum se perpetuează în funcție nici Putin, nici Kim ăla din Coreea, sau Xi ăla de la chinezi, dar da, ne doare că un stat din sfera noastră încalcă niște minime reguli democratice și o oareșce transparență. 

Concret, în Diaspora (a doua organizație la membri și număr de voturi după București), au anihilat membrii care știau că nu sunt ‹cu ei› netrimițându-le e-mailuri coerente despre ce și cum trebuie să facă pentru a vota și au adus prin transfer atât membrii din alte organizații cât și membri fictivi sau membri cărora le-a fost controlat votul prin controlul e-mail-ului, unii din ei nici măcar nu știau că au fost înscriși în USR, iar alții nici nu știau că au fost transferați (deci au mai fost folosiți și pe la filiale din țară), iar alții nu știau că sunt votari. 

În țară nu s-a votat pe sistemul online dar nimeni nu ne-a putut explica câți, de ce și cum au votat multe filiale într-un fel (majoritate 66% pentru barnistaniști), chiar dacă Cioloș, care nu face parte din echipa lor, a fost votat de peste 50% din totalul de membrii ca președinte al USR.

De ce a făcut această organizație ‹olimpiană› aceste lucruri? Simplu: te perpetuezi la putere, tu hotărăști ce faci cu ‹financiarul›, tu ieși ‹în față› la teveu, tu faci listele electorale la următoarele alegeri, fără niciun fel de ‹greață›, nedând socoteală nimănui, și nu aș dori să intru acum în alte detalii mai savuroase pentru a mai lăsa și pentru altă dată. Ceea ce nu a gândit însă ‹zeitatea› asta este că membershipul USR nu este precum cel al PSD sau al PNL și mai ales că USR nu are forța financiară să le facă față acestor doi pești mari ai politicii românești fără o muncă susținută și continuă a membrilor de la baza organizației. Cu astfel de teripuri ei au câștigat alegerile, iar normal că membrii cinstiți când au văzut ‹mișcarea› au zis ‹pas›, iar când trebuie să dea socoteală, șefii se ascund în turnul lor de fildeș.

Deci cu cine să mergi mai departe când vezi că nu mai există principii, valori sănătoase, bun simț măcar, iar totul este viciat, ceea ce aseamănă mult USR-ul cu vechea clasă politică. De ce am luptat ani de zile? Pentru ca să vedem astăzi mizeria asta? Scăderea USR-ului în sondaje este logică, iar după ce încet-încet vor mai ieși astfel de date am tendința să cred că USR va avea serioase dificultăți de a intra în noul Parlament, (fără schimbarea acestei echipe toxice).

Ce meritocrație? Ce democrație internă? Ce transparență? Ce luptă antiplagiat? Ce audit transparent pe membership și altul pe finanțe? (două lucruri pentru care și-a dat demisia Dacian Cioloș)… Nu, doamnelor și domnilor. Nu. Avem o loialitate prost înțeleasă (acum nu se mai poartă căratul genții, ci se poartă ‹câte like-uri dai/aduci șefului, câte autobuze de membrii fictivi încropești), cârdășie la decizii arbitrare ale vedetelor olimpiene ale și executanților aferenți, habarniști (fără aluzie la numele grupării) puși la comunicare când ei nici nu știu cum să facă o postare pe Facebook, și alții la fel de incompetenți sau cu un trecut cât se poate de dubios au fost ori puși ori ‹alesi›. Practic o autodistrugere planificată a partidului de către mâna asta de oameni. 

Cine nu e de acord cu ‹linia partidului› este scos pe linie moartă. Punct. Restul sunt vorbe la care din pacate și eu am ‹mușcat›. Dar important este să recunoști și să încerci să îndrepți acest lucru. Ei, la taliBarni și haBarniști nu prea există așa ceva.... Nu poți pleca de la mesaj antiabuzuri în societatea românească și să termini prin a face tu altele pe intern. Aceste aspecte au fost dezbătute în intern cu insistență de mulți din echipa de opoziție a barnistanului, degeaba însă. Din ce în ce mai multe abuzuri, violență verbală internă, încălcări de norme, lipsă de transparență, supendări, excluderi (pentru ca să nu fie puși pe liste la locale sau parlamentare sau să nu poată candida nici măcar pe intern la funcții), procese intentate partidului de către membri care și-au recâștigat astfel în justitie drepturile, dar ‹partidului celor 14› nu i-a păsat de nimic. Au continuat pe același fagaș denaturat de la scopurile nobile din programul său. Vorba aia: ‹Când ești în opoziție îți place democrația, iar când ajungi mai sus, cam uiți de unde ai plecat›.

De asemenea unii colegi au acționat în justiție pâna și procesul de alegeri interne din Diaspora pentru că era vorba de fapte grave, dar justiția încă trenează o decizie (fiind date dintr-un proces nu le vom publica deocamdată).

Desigur, comparând asta cu ceea ce e pe la alte partide, cu prețul la benzină sau inflația, pare că e o joacă de copii, dar USR și-a pierdut practic sensul de a exista ca partid. Pentru a fi ceea ce e el acum avem arhisuficient cu PNL, PSD și cu ceilalți. USR nu prea mai aduce nimic a ‹schimbare›, ceea ce a determinat mulți oameni să îl voteze la început.

Nu are rost să intru acum ‹în fleacuri›: nerespectarea formalităților statutare, dovezi că registrul de membrii este plin de membrii falși (dar culmea e că pentru ei cineva a votat la alegeri interne), raportul comisiei acelor alegeri pe Diaspora a fost clar: alegerile au fost trucate. Dar pe nimeni de sus nu a interesat, iar raportul este ‹la sertarul› din BN. Gașca de troli organizați cu blocarea vocilor incomode atât pe intern cât și pe extern... Excluderi, cenzurări, faimoasa blacklistare (adică nu te vor mai primi ‹never ever› la discuții cu ei). Ei, toate astea fac ca acest vis frumos votat de 2 milioane de oameni să se năruiască încet-încet dar ireversibil.

Îmi pare nespus de rău că a trebuit să ajungem la o astfel de confruntare pe ‹extern›, lucru care l-am transmis din timp ‹talibarnilor›. Dar este de neadmis ca lucrurile să se perpetueze tot așa. Ne batem joc de români și de România.

Împreună cu ajutorul colegilor (unii demiși, alții suspendați, alții excluși) vom reveni în articolele viitoare cu dezvăluiri vizându-i pe cei vinovați de uciderea speranței românilor în partidul care s-a vrut unul ‹altfel›: USR.

Dr. Alin Bloju, înca membru USR (dar în proces de ‹excludere›), proces la care chiar nu merita să mă mai opun. Este chiar o nespusă favoare. Mi se pare că avem un alt REPER!”

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.