"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
În numeroase postări de pe Twitter, tânăra politiciană rusă Maria Lvova-Belova, 37 de ani, pe care însuși Vladimir Putin a desemnat-o drept „comisar prezidențial pentru drepturile copiilor”, este catalogată drept „criminală de război”, fiind acuzată că, în realitate, este personajul cheie în răpirea copiilor de pe teritoriile ocupate ale Ucrainei și apoi plasarea acestora în familii de ruși.
„Copiii ucraineni răpiți de ruși sunt supuși unui agresiv proces de rusificare”, scriu mai multe publicații din Italia, printre care și Corriere della Sera.
Senatoarea Lvova-Belova, membră din 2019 a partidului lui Putin - Rusia Unită -, este soție de preot ortodox rus, are cinci copii naturali și 17 adoptați. Publicațiile controlate de Kremlin îi dedică articole favorabile cu mult înainte de invadarea Ucrainei, lăudând „noblețea” muncii ei sub îndrumarea direct a lui Vladimir Putin.
Corriere della Serra scrie detaliat despre situația înspăimântătoare a miilor de copii ucraineni orfani sau rătăciți de familiile naturale care au ajuns în Rusia și care au fost deja adoptați sau sunt pe punctul de a fi dați spre adopție, printr-o procedură simplificată, unor familii agreate de Kremlin și de reprezentanta acestuia, Maria Lvova-Belova.
După trei luni de război, aproximativ un milion de ucraineni sunt oficial „refugiați” în cadrul Federației Ruse: 920.000, conform Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, ba chiar mai mulți conform guvernului de la Kiev, scrie corriere.it. Puțini dintre ei au ales însă de bună voie să se mute în țara care a declanșat războiul. Aproape toți au făcut-o pentru că nu li s-a oferit altă cale de a scăpa din zonele puternic bombardate de ruși. Mulți au fost, de fapt, forțați să plece în Rusia sau efectiv deportați peste graniță. Dintre aceștia, aproape două sute de mii sunt minori și, în prezent, cel puțin 1.700 de copii sunt neînsoțiți: părinții lor au murit sau sunt dispăruți și nu au niciun membru al familiei alături. Potrivit sursei citate, ei sunt pe cale să devină ceea ce s-ar putea numi „pradă de război”.
O notă oficială emisă recent de Comisariatul „pentru protecția/drepturile copiilor din Federația Rusă”, condus de Lvova-Belova, și subordonat direct tiranului rus Vladimir Putin, deschide calea pentru adoptarea sistematică a copiilor ucraineni deportați, fără părinți, de către familii de ruși care au aplicat în acest sens. Primele adopții ar fi avut loc deja, încă din aprilie-mai, în regiunea Moscovei.
Rusia prezintă întreaga operațiune abominabilă drept „inițiativă umanitară”. Kievul însă respinge vehement această posibilitate și spune răspicat că este „furt de copii”.
„E o ilegalitate. Ne-au răpit copiii și acum vor să fie adoptați în Rusia”, a comentat, recent, la Forumul Economic de la Davos, deputata ucraineană Iulia Klimenko, adăugând că autoritățile de la Kiev vor face „recurs internațional” împotriva acestora măsuri.
Într-un comunicat emis la jumătatea lunii mai de Comisariatul condus de Lvova-Belova se arată că adopțiile simplificate îi privesc doar pe copiii rămași fără părinți care au cetățenia așa-numitelor republici Donețk și Lugansk. Însă teritoriul pe care Kremlinul îl consideră acum ca parte a celor două republici autoproclamate este mult mai vast, incluzând și Mariupol recent cucerit de forțele ruse și de unde cel puțin 40.000 de persoane au fost nevoite să se refugieze în Rusia, neavând însă posibilitatea unei alegeri. De asemenea, printre teritoriile cu copii ucraineni adoptabili ar fi fost incluse și orașul Herson și regiunea Zaporojie, sudul Ucrainei, controlate de forțele ruse.
Piotr Andriușcenko, consilierul primarului Mariupol, a precizat recent că 540 de orfani din regiunea Donețk sunt ținuți în complexul sportiv și de refacere Romașka din satul Zolotaia Kosa, raionul Neklinov. 267 dintre ei provin din Volnovaha și Mariupol. Acum copiii sunt pregătiți pentru o procedură simplificată de acordare a cetățeniei ruse, în conformitate cu modificările recente ale legislației ruse, a mai arătat oficialul ucrainean, indicând-o pe Maria Lvova-Belova drept personajul cheie al acestei situații.
Biroul Permanent al Conferinței de la Haga de Drept Internațional a precizat însă, încă din luna martie, că adoptarea copiilor din Ucraina, chiar și a celor fără părinți, este este „imposibilă” în acest moment, chiar dacă țara nu este parte la Convenția de la Haga privind adopția internațională, care interzice adopțiile din țările aflate în război.
„Adopția în timp de război este o încălcare inacceptabilă a drepturilor copiilor. Cum este posibil, în timp de război, să se verifice starea reală de abandon? Cum poți fi sigur că nu există legături afective semnificative cu oameni care ar putea avea grijă de acești băieți și fete?”, a comentat Paolo Limonta, președintele organizației italiene CIAI (Centro Italiano Aiuti all’Infanzia) pentru publicația lanotiziagiornale.it. Dar pentru Putin și acoliții săi aceste aspecte sunt prea puțin relevante.
