Înghesuită de sancțiunile occidentale, Rusia începe să se transforme într-o economie la mâna a doua, dependentă de înlocuitori săraci, unde lipsurile trezesc amintiri despre pustiul de consum care se numea Uniunea Sovietică. Deși poate găsi noi furnizori, pentru unele produse și componente fabricate din Occident, în țări prietene precum China și India, Rusia este din ce în ce mai hotărâtă să-și facă propriile sale branduri alternative - revenind la celebrele politici de substituție a importurilor de dinainte de căderea Zidului Berlinului.
Jumătate din avioane – țintuite la sol pentru ”transplant de organe”
În imposibilitatea de a asigura piese de schimb de la producătorii occidentali de avioane, de exemplu, sectorul aviației din Rusia se confruntă cu o criză majoră. Aproximativ 80% din flota comercială a Rusiei este alcătuită din avioane de fabricație străină, predominant de la Airbus și Boeing, care au încetat să mai facă afaceri cu Moscova.
Ural Airlines, care deține peste 50 de avioane Airbus, a anunțat că le mai poate opera în siguranță doar câteva luni înainte de a fi nevoită să înceapă „canibalizarea” altor aeronave, țintuind la sol definitiv o parte din flotă pentru a o transforma în furnizor de piese de schimb. Compania aeriană low-cost Pobeda, parte a grupului de stat Aeroflot, și-a redus deja flota de la 41 la 25 de avioane, folosind aeronavele sale la sol pentru furnizarea de piese.
În sectorul aviației, chiar și avioanele de fabricație rusă se bazează pe componente critice fabricate în Occident. Mai multe companii aeriene ruse care operează proiectul rusesc Sukhoi Superjet 100 au informat guvernul că nu mai pot asigura întreținerea corespunzătoare a motorului franco-rus al aeronavei, denumit SaM146. Dacă nu se găsește rapid o soluție, au avertizat companiile aeriene, majoritatea flotelor din Rusia ar putea fi blocate până în toamnă. Chiar și cei mai optimişti analiști spun că întreaga criză ar putea dura cel puțin câțiva ani pentru ca Rusia să dezvolte linii de asamblare pentru avioane comerciale fabricate aproape exclusiv cu componente locale.
Înainte de invazie, cea mai mare parte a flotei comerciale a Rusiei era închiriată de la companii străine, acestea fiind acum avioane pe care Moscova le-a confiscat în urma sancțiunilor. Majoritatea avioanelor fuseseră înmatriculate în Bermuda și Irlanda, unde inspectorii locali și-au certificat navigabilitatea. Autoritățile aviatice europene și-au exprimat alarma că companiile aeriene ruse dispun de sprijin tehnic și tehnic limitat pentru întreținerea avioanelor și că inspectorii ruși le lipsesc expertiza necesară. Unii ruși sunt deosebit de îngrijorați de faptul că Rosaviatsiya, autoritatea de reglementare a aviației din Rusia, a relaxat regulile cu privire la cine poate efectua întreținerea aeronavelor acum, când companiile occidentale nu mai sunt capabile sau dispuse să o facă. Sarcina va reveni firmelor locale, a căror capacitate și pregătire au fost puse sub semnul întrebării de critici. Rusia începe să elibereze propriile certificate de navigabilitate pentru avioane, care au fost în mare măsură stabilite de inspectorii străini.
„Recordul de siguranță al Rusiei nu a fost unul stelar nici înainte, ceva poate la nivelul Indoneziei”, a spus analistul de aviație Volodymyr Bilotkach. „Dar acum, zborul cu un transportator rusesc se transformă într-un adevărat joc de ruletă rusească.”
Telefonia și producția de mașini, puse în cap de sancțiunile occidentale
Decizia Ericsson și Nokia de a îngheța afacerile cu Rusia, între timp, i-a lăsat pe furnizorii de telefonie mobilă să apeleze la ofertarea masivă a telefoanelor refurbished pentru a menține și extinde o rețea care a ținut, mai mult sau mai puțin, pasul cu Statele Unite și Europa, până la invazia lui Putin. Chiar și Huawei, gigantul tehnologic din China, pare reticent în a umple golul, amânând la nesfârșit lansarea în Rusia a tehnologiei 5G de generație următoare, un serviciu pe care furnizorii îl testaseră înainte de invadarea Ucrainei. „În termen de cinci ani, va exista un decalaj uriaș între Rusia și restul lumii” în ceea ce privește serviciile celulare, a spus Grigory Bakunov, expert în tehnologia rusă.
După ieșirea din țară a constructorului francez Renault, Rusia se îndreaptă spre reluarea producției de automobile Moskvich – o marcă din epoca sovietică care a dat faliment în urmă cu două decenii, după ce nu a reușit să atingă standardele străine de calitate. Învierea sa, potențial cu asistență chineză, ar putea fie să demareze producția de alternative interne, fie să producă o nouă generație de vehicule zgomotoase și poluatoare blocând drumurile rusești.
Întreruperile lanțurilor de aprovizionare, însă, au afectat nu numai liniile de asamblare care se bazează pe tehnologie avansată, ci și pe cele care folosesc materiale importate. Sancțiunile „la adresa Federației Ruse au rupt practic toată logistica din țara noastră”, a recunoscut ministrul rus al Transporturilor, Vitali Savelyev, jurnaliștilor weekendul trecut, în timpul unei vizite în regiunea rusă Astrahan.
Viitorul sună sovietic
JPMorgan a estimat în această lună că recesiunea declanșată de sancțiuni va fi mai puțin accentuată, dacă este mai lungă, decât se prognozase mai devreme. Unii indicatori economici, inclusiv consumul de energie electrică, indică o activitate comercială mai bună decât se aștepta. Dar, privind sub capota economiei rusești, o imagine mai sumbră se conturează pe zi ce trece. Rusia nu a fost niciodată un purtător de stindard în materia standardelor pentru globalizare. Într-un clasament al globalizării publicat anul trecut de Institutul Economic Elvețian KOF, Rusia ocupă locul 51, după Mauritius, Iordania și Ucraina. În urma unui val inițial de sancțiuni occidentale în 2014, după ce Moscova a anexat Crimeea Ucrainei, Rusia s-a întors spre interior, căutând să se bazeze și mai mult pe producția internă, decizie care nu a funcționat decât în mică măsură.
Rusia a avut un oarecare succes în producția de alimente, reducând dependența de importuri și satisfăcând mai mult cererea sa internă. Dar un raport din 2021 al Băncii Centrale a Rusiei a constatat că 65 la sută dintre companiile autohtone necesită importuri masive pentru modernizarea liniilor de producție. Sancțiunile au închis acum ușa unei game largi de elemente esențiale. Deși multe nu au fost interzise în mod explicit, disponibilitatea lor a dispărut, deoarece companiile străine evită să mai facă afaceri în Rusia. Pentru ruși, perspectiva unei opțiuni reduse pentru consumatori și a unei calități mai proaste readuce în memoria colectivă o epocă tragicomică, renumită într-o reclamă a lui Wendy din anii 1980, care descria o prezentare de modă sovietică în care „hainele de zi”, „hainele de seară” și „costumele de baie” rusești erau toate la fel: niște halate gri, plictisitoare.
„În special pentru orice lucru mai sofisticat, ei vor trebui să se bazeze pe ceea ce pot produce și vor folosi modele sau șabloane care au poate 10 sau 20 de ani vechime”, a spus Tomas Malmlof, om de știință, senior la Agenția de Cercetare pentru Apărare din Suedia. „Decalajul tehnologic față de Occident va deveni și mai mare și nu vor mai putea să-l depășească.”
Acele industrii care necesită microcipuri și alte tehnologii avansate greu de achiziționat sunt cele mai afectate. „Automobile, rezervoare, produse de igienă, chiar și hârtie de imprimat. Aici ai nevoie de microcipuri, dar și de produse chimice specializate și alte importuri pe care Rusia are probleme să le obțină”, a spus Anders Aslund, un economist care a studiat multă vreme Rusia. De asemenea, fuga în masă a lucrătorilor din domeniul tehnologiei transformă IT-ul rusesc într-o altă victimă de război.