Agresiunea Kremlinului împotriva Ucrainei readuce pe tapet în Japonia necesitatea renunțării la Constituția pacifistă

Invazia rusească din Ucraina a determinat o presiune sporită exercitată de parlamentarii japonezi în legătură cu revizuirea Constituției Japoniei cu scopul descurajării mai eficiente a atacurilor militare, prim-ministrul Fumio Kishida fiind forțat să abordeze o problemă ce atrage atenția publicului în lunile premergătoare alegerilor pentru Camera Superioară din luna iulie. 

Dar în ce proporție va fi revizuirea Constituției o problemă electorală e neclar, unii analiști considerând că Kishida ar trebui, în schimb, să se concentreze pe problemele legate de prețurile ridicate la energie și la mărfuri cauzate de invazie.

Partidul Liberal Democrat, aflat la guvernare, a înaintat propuneri de reformă constituțională în patru domenii: un limbaj în Constituție care ar face în mod clar constituționale Forțele de Autoapărare; o clauză care mărește puterile Guvernului de a răspunde la urgențe naționale, inclusiv dezastre naturale; o revizuire care ar oferi educație gratuită, inclusiv în cazul învățământului superior; și o modificare care interzice crearea de circumscripții electorale pentru Camera Superioară care acoperă două sau mai multe prefecturi.

Kishida a spus că speră că dezbaterea din Parlament cu privire la Constituție va progresa.

"Trebuie să răspundem ferm la argumentul că unele părți ale Constituției nu sunt în pas cu vremurile actuale, iar unele lucruri lipsesc", a spus acesta în timpul unei dezbateri televizate.

Dar, deși premierul a vorbit despre propunerile Partidului Liberal Democrat în timpul dezbaterii electorale, spunând că e important să existe o declarație clară cu privire la constituționalitatea Forțelor de Autoapărare, el nu a stabilit o strategie pentru a discuta această chestiune în cadrul formațiunii politice. 

Fostul prim-ministru Shinzo Abe, un susținător înfocat al revizuirii constituționale, a făcut presiuni pentru discuții pe această temă. La un miting din data de 3 aprilie, Abe s-a referit la revizuirea Constituției, spunând că este timpul să "facem ceea ce trebuie făcut", în special cu privire la limbajul referitor la Forțele de Autoapărare.

"Este responsabilitatea politicienilor să pună capăt dezbaterii privind neconstituționalitatea Forțelor de Autoapărare", a zis Abe.

Apelul a fost un mesaj nu foarte subtil pentru Kishida de a nu ignora această problemă în contextul unor tensiuni internaționale crescute. Tensiunile sunt generate nu doar de războiul din Ucraina, ci și de preocuparea crescândă cu privire la modul în care Rusia își poate schimba poziția militară în Asia de Est - toate în timp ce China devine mai asertivă în regiune, iar Coreea de Nord continuă să testeze rachete. În acest context, mulți exponenți din Guvernul japonez se întreabă dacă țara are capacitatea de a se apăra în cazul unui atac.

Există și un element politic implicat. Abe și Kishida au o relație complexă, una care include atât sprijin în trecut, dar și diferențe politice de lungă durată, care au dus la tensiuni și lupte pentru putere între cei doi. În timp ce Abe a fost întotdeauna un susținător al unei Constituții revizuite care să întărească Forțele de Autoapărare, Kishida a indicat în trecut că nu asta nu e o prioritate pentru el. 

Shigeru Handa, analist militar și profesor la Universitatea Dokkyo și Universitatea Hosei, subliniază două situații în care Kishida s-a delimitat de Abe cu privire la necesitatea revizuirii Constituției.

"La o întâlnire din 5 octombrie 2015 a membrilor fracțiunii sale, Kishida a spus că nu s-a gândit la revizuirea Constituției. În timpul unei apariții televizate din 2017, când era șeful politicii Partidului Liberal Democrat sub Abe, Kishda s-a delimitat de Abe spunând că premierul era conservator, respectiv un șoim, în timp ce el era un liberal și un porumbel", a spus Handa.

"Dar Kishida și-a schimbat poziția în timpul alegerilor prezidențiale ale Partidului Liberal Democrat de anul trecut, spunând că va urmări să realizeze cele patru propuneri ale formațiunii politice de revizuire constituțională în timpul mandatului său de patru ani ca președinte al partidului. A fost o tactică de fi mai atractiv pentru susținătorii lui Abe", a adăugat profesorul universitar. 

Abe este liderul celei mai mari facțiuni a Partidului Liberal Democrat, în timp ce Kishida este șeful celei de-a patra fracțiuni ca mărime a partidului.

Masato Kamikubo, politolog la Universitatea Ritsumeikan, observă că, în pofida rivalității dintre Abe și Kishida – atât la nivel personal, cât și ca lideri ai două facțiuni din Partidul Liberal Democrat – prioritățile principale ale celui din urmă menționat sunt să speculeze momentul geopolitic actual, în timp ce e construită o strategie de apărare eficientă în era rachetelor avansate tehnologic. 

Kamikubo susține că o politică orientată exclusiv spre apărare nu funcționează pentru Japonia, deoarece ar pierde capacitatea de a contraataca în cazul unui atac cu rachete.

"Pentru a dobândi capacitatea de a ataca baze de rachete dintr-o țară inamică, este necesară reforma constituțională și Kishida înțelege acest lucru", a zis acesta. 

Cel puțin patru partide, inclusiv coaliția de guvernământ LDP-Komeito, Nippon Ishin no Kai și Partidul Democrat pentru Popor, au indicat că susțin revizuirea constituțională. Cele patru partide dețin în prezent suficiente locuri pentru a forma majoritatea necesară de două treimi în ambele camere, care este necesară pentru revizuire, deși ar trebui organizat și un referendum național.

Dar dacă Constituția reprezintă sau nu o problemă majoră în cadrul campaniei electorale depinde de situația internațională din prezent și până în ziua alegerilor, respectiv de modul în care această situație afectează puterea de cumpărare prin creșterea prețurilor la alimente și benzină.

"Înainte de criza din Ucraina, doar câțiva japonezi erau interesați de modificarea Constituției. Kishida nu a vrut să o poziționeze ca o problemă de campanie înaintea alegerilor pentru Camera Superioară", a spus Kamikubo. 

"Acum, securitatea și reforma constituțională vor fi dezbateri politice majore în perioada premergătoare alegerilor, iar Kishida poate vorbi direct despre necesitatea reformei în timp ce critică opiniile partidelor de opoziție (antireforme) ca fiind nerealiste", a completat acesta. 

Handa a spus că, în timp ce un număr tot mai mare de membri ai PDL de dreapta cer reforma constituțională și mai mulți oameni decât oricând sunt interesați de Constituție, probabil că aceasta nu va fi principala temă în alegerile pentru Camera Superioară.

"Securitatea socială și creșterea prețurilor de consum vor fi cele mai mari priorități ale alegătorilor", a spus acesta. 

Pe de altă parte, Japonia ar putea fi într-o poziție mai bună pentru a realiza revizuirea constituțională după alegerile din iulie, a spus Handa. Kishida ar avea la dispoziție trei ani pentru a face acest lucru – dacă ar dori – pentru că următoarele alegeri pentru Camera Inferioară sau Superioară nu sunt programate să aibă loc înainte de 2025.

"În funcție de rezultatele alegerilor pentru Camera Superioară, un referendum național pentru revizuirea constituțională poate avea loc în termen de trei ani", a zis acesta. (sursa: AICI)

Fostul prim-ministru japonez Yasuhiro Nakasone, fost ofiţer maritim în al Doilea Război Mondial şi unul dintre premierii cu cel mai lung mandat din Japonia, lansa în 2018 un apel pentru revizuirea Constituţiei pacifiste, postbelice a ţării, transmitea Reuters, potrivit agerpres.

Nakasone, contemporan pe scena politică mondială cu Ronald Reagan şi Margaret Thatcher în timpul mandatului său din perioada 1982-1987, a recomandat mult timp modificarea acestei carte elaborate de Statele Unite, pentru a clarifica statutul ambiguu al armatei – un obiectiv împărtăşit de actualul premier Shinzo Abe.

El le ceruse politicienilor să abordeze în mod serios această chestiune, care rămâne un subiect controversat în rândul publicului japonez.

"A deschide cu hotărâre calea către viitorul naţiunii este esenţa politicii", declara Nakasone.

Cunoscut pentru relaţia sa strânsă cu fostul preşedinte american Ronald Reagan, numită în mod popular prietenia "Ron şi Yasu", Nakasone a ţinut primele pagini ale ziarelor după preluarea mandatului său când a spus că, în caz de război, ar face Japonia un portavion insubmersibil pentru forţele americane şi va împresura marina sovietică.

Nakasone a încălcat şi o regulă nescrisă privind limitarea bugetului anual al Apărării la 1% din produsul naţional brut.

Fost locotenent în Marina Imperială, care şi-a pierdut fratele mai mic în al Doilea Război Mondial, Nakasone a înfuriat unele ţări asiatice când a efectuat o vizită oficială la sanctuarul Yasukuni din Tokyo, unde alături de militari japonezi sunt onoraţi şi criminali de război, la 40 de ani de la capitularea Japoniei. El a decis ulterior să nu repete pelerinajul după ce a declanşat revolte în China.

Conform Articolului 9 din Constituție, Japonia a renunțat la dreptul la beligeranță și nu are voie să mențină o armată tradițională. Între timp, din cauza presiunilor Războiului Rece, Japonia a creat Forțele de Autoapărare, în realitate o forță militară cu alt nume. Dar Constituția impune în continuare limite asupra armatei Japoniei, Guvernul japonez neavând dreptul de a declara război sau de a iniția acțiuni ofensive. Abe, un conservator al cărui bunic, Nobusuke Kishi, și-a dorit de asemenea, în perioada în care a fost prim-ministru, să redea Japoniei statutul de "membru respectabil al comunității națiunilor" prin oferirea "dreptului la reînarmare",  dorește să elimine toate aceste limite constituționale. În calitate de premier, el nu a reușit însă decât să reinterpreteze modul în care Guvernul aplică prevederile constituționale, astfel încât Japonia să aibă, de exemplu, dreptul de a detașa soldați în misiunile de menținere a păcii ONU sau dreptul la apărare mutuală, putând să intervină în ajutarea trupelor americane din Japonia, dacă acestea sunt atacate. Întrucât Constituția Japoniei nu a fost niciodată revizuită de când a fost adoptată în 1947, iar majoritatea populației părea a se opune modificării Articolului 9, Abe nu a reușit să-și îndeplinească misiunea. (sursa: AICI)

Jumătate din respondenții unui sondaj Kyodo News publicat luni consideră că Japonia trebuie să modifice Articolul 9 din Constituție, pentru a clarifica statutul juridic al Forțelor de Autoapărare, procentul fiind aproape neschimbat față de sondaj de anul trecut, în pofida îngrijorărilor crescânde privind contextul regional de securitate. 50% dintre respondenți au spus că este necesar să se revizuiască Articolul 9, în timp ce 48% au spus că nu.

Sondajul a fost realizat între 1 martie și 11 aprilie prin poștă înainte de Ziua Memorială a Constituției și a vizat 3.000 de persoane cu vârsta de 18 ani sau peste, dintre care 65,3% au dat răspunsuri valide.

Sprijinul în rândul parlamentarilor pentru revizuirea articolului a câștigat avânt pe fondul îngrijorărilor cu privire la presiunea Chinei asupra Taiwanului, o insulă democratică autonomă pe care Beijingul o consideră a ei, și a amenințărilor reînnoite reprezentate de recentele lansări de rachete ale Coreei de Nord. Unii experți în securitate și politică se tem că invadarea Ucrainei de către Rusia ar putea încuraja China să atace Taiwan.

Dar cel mai recent sondaj arată că războiul din Ucraina nu a contribuit la creșterea impulsului public în favoarea revizuirii Constituției. 

Constituția postbelică, elaborată sub ocupația Aliată a Japoniei, condusă de SUA, după al Doilea Război Mondial, nu a fost niciodată revizuită de când a intrat în vigoare în 1947.

Orice revizuire propusă trebuie să fie aprobată cu o majoritate de două treimi atât în ​​Camera Superioară, cât și în cea Inferioară înainte ca propunerea să poată fi supusă unui referendum național.

În sondaj, 76% au spus că Japonia nu a purtat un război de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial pe fondul Articolului 9, în creștere cu 9 puncte procentuale față de sondajul de anul trecut.

Duminică, prim-ministrul Fumio Kishida a repetat într-o emisiune TV că modificarea legii supreme, inclusiv a Articolului 9, pe baza propunerii PLD, este o sarcină cu care se confruntă Japonia pentru a face față situației în schimbare de securitate.

Cu toate acestea, sondajul a constatat că doar 29% consideră că impulsul către revizuirea Articolului 9 crește, în timp ce 70% nu sunt de această părere. (sursa: AICI)