Războiul declanșat împotriva Ucrainei are efect de bumerang asupra Rusiei: Finlanda și Suedia pregătesc aderarea la NATO. Kremlinul reacționează: "Vom reechilibra situația!"

Deși era un adversar tradițional al aderării la NATO, partidul de guvernământ din Suedia și-a schimbat optica și a început să dezbată dacă ar trebui urmată calea euro-atlantică, iar țara vecină, ne referim la Finlanda, se așteaptă să ajungă la o decizie în câteva săptămâni.

Cele două țări nu sunt aliniate oficial din punct de vedere militar, dar sprijinul opiniei publice pentru aderarea la NATO aproape s-a dublat de la începutul invaziei rusești din Ucraina, ajungând în prezent la aproximativ 50% în Suedia și 60% în Finlanda, conform mai multor sondaje de opinie. 

După ce a respins la începutul lunii martie varianta aderării la NATO, premierul social-democrat al Suediei, Magdalena Andersson, și-a schimbat treptat opinia, precizând inițial că este "gata să discute" politica de securitate pe fondul agresiunii Moscovei, pentru ca apoi să declare la sfârșitul lunii martie că "nu exclude" aderarea la NATO.

DETALII DE BACKGROUND: Prim-ministra Suediei exclude varianta aderării la NATO. Cum își motivează abordarea

"Când Rusia a invadat Ucraina, poziția de securitate a Suediei s-a schimbat fundamental", a transmis luni partidul de guvernământ. Secretarul general al Partidului Social Democrat, Tobias Baudin, a declarat că revizuirea securității va fi finalizată "înainte de vară".

Se așteaptă ca tema aderării la NATO să devină o temă-cheie a alegerilor parlamentare din 11 septembrie, partidele de opoziție de centru-dreapta afirmând deja că vor susține o cerere de aderare la NATO, iar extremiștii de dreapta suedezi s-au arătat, de asemenea, deschiși la idee.

Finlanda, care împarte o graniță de 1.340 de km (830 de mile) cu Rusia și, la fel ca Suedia, este parteneră NATO după ce și-a abandonat poziția de strictă neutralitate la sfârșitul Războiului Rece, este de așteptat să își prezinte decizia cu privire la Alianța Nord-Atlantică înainte de mijlocul verii. 

Alexander Stubb, un fost prim-ministru al Finlandei, a declarat pentru AFP că este "o concluzie ce poate fi trasă dinainte" și anume că Helsinki va solicita aderarea la NATO, probabil la timp pentru summitul NATO din iunie ce se va desfășura la Madrid.

O evaluare a securității naționale ce a fost solicitată de Guvern urmează să fie prezentată Parlamentului săptămâna viitoare pentru a-i ajuta pe parlamentarii finlandezi să decidă asupra chestiunii înainte de a vota. Un sondaj recent a arătat că doar 6 dintre cei 200 de parlamentari ai țării s-au opus aderării.

"Vom avea discuții foarte atente, dar fără ne arogăm mai mult timp decât trebuie", a declarat săptămâna trecută prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin.

"Cred că vom încheia discuția înainte de mijlocul verii", a completat aceasta. 

Ambele țări au primit asigurări publice de la secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că cererile lor vor fi binevenite. De asemenea, mai mulți membri ai NATO, inclusiv SUA, Marea Britanie, Germania, Franța și Turcia, și-au exprimat pe diverse căi susținerea pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică. (sursa: AICI)

Rusia a avertizat Finlanda și Suedia să nu adere la NATO, argumentând că accederea în cadrul Alianței Nord-Atlantice nu va aduce stabilitate în Europa.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat reporterilor că "NATO rămâne un instrument orientat spre confruntare".

Această declarație vine în momentul în care oficialii americani din domeniul Apărării au precizat că invazia rusească din Ucraina a fost o "gafă strategică masivă", care ar putea duce la extinderea NATO.

Înainte de a-și lansa invazia, Rusia a cerut alianței să fie de acord să oprească orice extindere viitoare, însă războiul a dus la desfășurarea a și mai multor trupe NATO pe flancul său estic, respectiv la creșterea sprijinului public pentru aderarea Suediei și Finlandei la Alianța Nord-Atlantică.

Kremlinul a exprimat clar că se opune oricărei potențiale extinderi a alianței. Peskov a avertizat că NATO "nu este acel tip de alianță care asigură pacea și stabilitatea, iar continuarea extinderii nu va aduce securitate suplimentară continentului european".

Săptămâna trecută, Peskov a spus că Rusia va trebui să "reechilibreze situația" cu propriile măsuri dacă Suedia și Finlanda s-ar alătura NATO.

De asemenea, Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a avertizat în luna februarie cu privire la "consecințele militare și politice" ce vor fi determinate de o aderare a Finlandei și Suediei la NATO.

În pofida amenințărilor, ambele țări nu au renunțat la perspectiva aderării la NATO și au sporit cheltuielile pentru Apărare.

Luni, liderii armatei de la Helsinki au anunțat un nou plan ce privește alocarea a 14 milioane de euro pentru achiziționarea de drone pentru armata finlandeză.

De asemenea, oficialii suedezi au spus luna trecută că vor crește cheltuielile pentru Apărare în 2022 cu trei miliarde de coroane (317 milioane de dolari). (sursa: AICI)

Rachel Rizzo, membru principal al Centrului European al Consiliului Atlantic, a spus că, în cazul în care cele două țări solicită aderarea, aderarea lor ar trebui să fie aprobată de toți cei 30 de aliați. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat că ar fi posibil să li se permită Finlandei și Suediei să intre "destul de repede", dar NATO nu a comentat ce ar presupune un proces accelerat.

Potrivit lui Rizzo, Rusia nu ar răspunde la o asemenea decizie în același mod în care ar face-o în cazul în care Georgia sau Ucraina aderă la NATO. 

"Dar cred că, în lumina unor astfel de mișcări ale Finlandei și Suediei, ar trebui să ne așteptăm să vedem lucruri precum amenințări hibride crescute, atacuri cibernetice, intensificarea războiului informațional, Rusia încercând astfel, așa cum face întotdeauna, să amenințe și să intimideze potențialii membri ai NATO", a explicat aceasta. 

Rizzo a mai oferit asigurări că, dacă Suedia sau Finlanda ar fi atacate de Rusia înainte de a deveni membre, Alianța ar fi "gata să răspundă", deoarece cooperarea strânsă a Stockholmului și a Helsinki cu NATO în ceea ce privește invazia rusească din Ucraina a asigurat deja "un anumit grad de protecție" pentru ambele țări. (sursa: AICI)