Senatoarea Șoșoacă a început balamucul împotriva discursului președintelui Zelenski din Parlamentul României. Ea acuză Ucraina de doborârea elicopterului Puma și avionului MiG 21 LanceR, prăbușite pe 2 martie în Dobrogea și soldate cu moartea a opt militari români

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să vorbească, luni seară, de la orele 19.00, prin video, în plenul Parlamentului României, aşa cum a făcut-o la începutul agresiunii ruse, în parlamentele mai multor state de pe diverse continente. Cel care l-a invitat să transmită un mesaj aleșilor este președintele Senatului, Florin Cîțu, proaspăt debarcat de la șefia PNL. 

În spațiul public s-au exprimat deja temeri cu privire la felul în care va fi întâmpinat discursul președintelui Zelenski în Parlamentul României, mulți comentatori opinând că senatoarea Diana Șoșoacă nu va rata ocazia de a se da din nou în spectacol, mai ales că, de la începutul invaziei ruse din Ucraina, l-a atacat constant pe liderul de la Kiev, contestând virulent în spațiul public veridicitatea unor imagini ale atrocităților comise de forțele ruse (inclusiv la Mariupol) și acuzând Occidentul de războiul din țara vecină. 

Ignorată până și de către publicul său fidel și că o scădere dramatică a popularității în zona rețelelor de socializare, senatoarea, aleasă pe listele AUR, dar devenită „independentă” la scurt timp după intrarea în Parlament, a decis să fie promotoarea agresivă a „neutralității României” și a unei așa-zise „Păci de la București” (deși cele două părți aflate în conflict negociază deja serios în Turcia), propunere cu care s-a dus recent la Ambasada Rusiei din România. În întrevederea cu ambasadorul rus, care promovează o dezinformare agresivă pe paginile de Facebook ale instituției, Șoșoacă a fost însoțită de alți trei parlamentari controversați: deputatul PSD Dumitru Coarnă (a cărui excludere din partid urmează să fie discutată), deputatul Mihai Lasca (intrat pe listele AUR în Parlament, ulterior condamnat definitiv pentru o groaznică agresiune) și deputatul Francisc Tobă (acuzat de implicare în represiunea Revoluției de la Sibiu, din decembrie 1989, și chiar de uciderea unor revoluționari. Podul a scris pe larg AICI, înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2020, dar formațiunea lui George Simion a ignorat dezvăluirile de presă și l-a menținut pe Tobă pe listele pentru Parlament).

Cele mai recente postări de pe Facebook ale Dianei Șoșoacă sunt dedicate președintelui Zelenski, afirmând că acesta s-ar aflat ascuns într-un buncăr la Brașov, că avionul MiG-21 și că elicopterul militar prăbușite, pe 2 martie, în Dobrogea au fost, de fapt, doborâte, de unitățile antiaeriene ucrainene. 

Ea își îndemână susținătorii să solicite parlamentarilor, în scris, să nu accepte sau să boicoteze discursul liderului ucrainean. 

„Zelenski urmează sa se adreseze Parlamentului României! Cu ce drept?! Ce vrea sa ne mai transmită de această dată?! Ipocrizia, cinismul si tupeul sunt fără margini! Scrieți parlamentarilor să REFUZE dialogul cu Zelenski!”, scrie Șoșoacă pe Facebook, publicând și lista cu adresele de mail ale aleșilor neamului. 

Și deputatul PSD Daniel Ghiţă, un apropiat al soților Gabriela Firea-Florentin Pandele, a scris pe Facebook că va ieșit din sală când președintele Zelenski își va începe discursul.

Mesajul postat de Șoșoacă: 

„Stimați Parlamentari, 

După cum știți, "Luni, 4 Aprilie 2022, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, va susține un discurs în fața Parlamentului României (fizic sau prin intermediul internetului).

În cazul în care nu v-ați decis să boicotați întâlnirea, iată ce ar fi normal să spună președintele Zelenski în prima parte a discursului său, înainte de a solicita și mai mult ajutor și implicare din partea României și a cetățenilor români:

1) Ar trebui să își ceară scuze, în numele statului ucrainean, pentru toate școlile și clasele cu predare în limba română pe care le-a închis în mod sistematic Ucraina în ultimii 30 de ani.

2) Ar trebui să recunoască faptul că Ucraina a încălcat în mod repetat Tratatul de bază semnat în 1997 cu România, și să își ceară scuze în mod oficial pentru aceste încălcări.

3) Ar trebui să își ceară scuze pentru toate încălcările drepturilor celor 500.000 de etnici români din Ucraina, care au avut loc în ultimii 30 de ani, drepturi care sunt prevăzute în Constituția Ucrainei, în Convențiile europene în vigoare, și în Tratatul de bază.

4) Ar trebui să își ceară scuze pentru că a permis să se implementeze mai departe prevederile abuzive ale noii Legi a Educației din Ucraina, adoptate din anul 2017, care are ca urmare reducerea și mai mult a numărului de ore, clase și școli cu predare în limba română.

5) Ar trebui să își ceară scuze pentru declarația sa de pe 22 ianuarie 2020, când a afirmat public că România ar fi ocupat militar, abuziv și ilegitim Bucovina în noiembrie 1918, atunci când această provincie istorică românească a decis, în mod firesc și democratic, Unirea cu Țara-Mamă.

6) Ar trebui să își ceară scuze pentru faptul că pe 17 februarie 2022, de Ziua Unității Naționale în Ucraina, a “uitat” să menționeze și minoritatea românească, pe lângă celelalte minorități, deși aceasta este a doua ca pondere în țară, după cea rusească.

7) Ar trebui să recunoască oficial faptul că avionul de lupta MiG-21 LanceR și elicopterul IAR 330 Puma românesti care s-au prăbușit pe 3 martie 2022 (data corectă este 2 martie, n.red) în judetul Constanța au fost doborâte din greșeală de către unitățile antiaeriene ucrainene. În calitate de comandant suprem al Forțelor Armate Ucrainene, președintele Zelelenski ar trebui să își ceară în mod oficial scuze Armatei Române pentru acest incident regretabil, în care și-au pierdut viața 8 militari români, și să transmită totodată public condoleanțe familiilor îndoliate. Măcar atât.

8. Ar trebui să dea asigurări ferme că, de acum înainte, Ucraina garantează că va respecta ad literam toate prevederile Tratatului de bază din 1997 cu România.

9) Ar trebui să promită oficial și solemn, din partea statului ucrainean, ca de acum înainte nu se va mai închide nicio clasă, nicio școală sau liceu cu predare în limba română din Ucraina.

10) Ar trebui să își ia angajamentul public ca, statul ucrainean va face toate eforturile necesare pentru a redeschide toate școlile românești pe care le-a închis în ultimii 30 de ani, cel târziu până la 1 septembrie 2024.

După ce va face toate aceste afirmații și angajamente necesare, vom putea să ASCULTĂM cu interes și toate noile solicitări de ajutor și susținere ale președintelui Zelenski." DAR fără constrângerea României de a se implica militar și în orice alt mod în acest conflict în detrimentul propriei securități și propriei populații. 

Nu aveți dreptul ca, în calitate de parlamentari ai României, reprezentanți ai poporului român, să desconsiderați drepturile acestuia și Constituția României în favoarea altui popor”.