Putin a suprimat și ultima redută a libertății de exprimare din Rusia: presa independentă – redusă în totalitate la tăcere

La o zi după invadarea Ucrainei de către Rusia, ziarul independent Novaya Gazeta și-a exprimat stupoarea și revolta printr-un titlu mare, de trei cuvinte, așezat pe un fundal negru, sumbru: „Rusia. Bombe. Ucraina."

O lună mai târziu, ultimul ziar rusesc care publica știri independente despre războiul împotriva Ucrainei – aceaași Novaya Gazeta, editată de laureatul Nobel Dmitri Muratov – a anunțat că își suspendă activitatea până la sfârșitul războiului, după ce a primit un al doilea avertisment de la Roskomnadzor, departamentul de reglementare a comunicațiilor din Rusia.

„Asistăm la dispariția ultimei publicații independente, care nu fusese încă blocată”, a spus Andrei Kolesnikov, analist politic la Centrul Carnegie din Moscova și fost editor al ziarului, numind acest fapt drept „o pierdere uriașă pentru publicul internetului și o catastrofă pentru acei fani ai ziarului care îl citesc încă pe hârtie.”

Ediția dedicată invaziei – publicată în rusă și ucraineană – s-a vândut în câteva ore pe 25 februarie. Două săptămâni mai târziu, coperta publicației înfățișa „Dansul lebedelor”, pe fundalul unui nor de ciuperci de foc, și titlul „O problemă”, creat în conformitate cu toate regulile Codului penal modificat al Rusiei.

Titlul a transmis în mod elocvent dificultățile de prezentare a știrilor independente despre război în temeiul noilor legi dure de cenzură ale Rusiei, cuvintele „război”, „invazie” și „atac” fiind interzise, iar publicarea de informații care arătau halul deplorabil în care se prezenta armata rusă sau crimele comise de aceasta împotriva civililor fiind incriminată. 

De la începutul invaziei, autoritățile ruse au blocat zeci de instituții de presă independente ruse, inclusiv televiziunea Dozhd, ai cărei jurnaliști au părăsit Rusia, și radioul Echo of Moscow, desființat de consiliul său, care este controlat de compania de stat de gaze Gazprom.

Sute de jurnalişti au fugit din ţară, deşi mass-media independentă încă difuzează ştiri pe YouTube şi Telegram.

Raportarea continuă a Novaya Gazeta asupra realităților războiului, inclusiv mesajele din Ucraina despre victimele civile, a ocolit cu atenție linia roșie stabilită ți impusă de cenzura lui Putin. Dar acest dribling continuu s-a dovedit a fi prea mult pentru autoritățile ruse, pe fondul unui blitz propagandistic al televiziunii de stat menit să unească națiunea în spatele războiului și să-i convingă pe ruși că războiul este o operațiune limitată, justă și necesară pentru a distruge „naziștii” și a proteja Rusia. Mass-media de stat și pro-Kremlin dau vina pe Ucraina pentru pagubele masive aduse cartierelor civile din orașe ucrainene precum Mariupol și Harkov.

Novaya Gazeta, cu un public loial de intelectuali urbani, liberali și susținători ai opoziției, a plătit deseori prețul în fața autorităților ruse. Șase dintre jurnaliștii săi au fost asasinați între 2000 și 2009, inclusiv Anna Politkovskaya, care a raportat fără teamă despre abuzurile Rusiei în Cecenia, împușcată fiind în liftul blocului în care locuia, în 2006.

Anunțul ziarului referitor la suspendarea publicării a fost conținut într-o scurtă declarație de două paragrafe luni, la scurt timp după avertismentul Roskomnadzor. Conform legii ruse, unui ziar îi poate fi retrasă licență dacă primește două avertismente într-un an. 

Al doilea avertisment s-a bazat nu pe acoperirea ziarului pe timp de război, ci pe o contravenție tehnică, neetichetarea corectă, a unui ONG drept „agent străin”. După cum se știe, Rusia a făcut presiuni pe zeci de activiști, jurnaliști și organizații neguvernamentale, desemnându-i a fi agenți străini.