Iranul a atacat două obiective americane din Irak. Ce vor să provoace acum ayatollahii de la Teheran, când războiul din Ucraina a ajuns atât de departe?

Unul dintre cele mai întunecate scenarii pentru Europa și Statele Unite (de la începutul sângeroasei invazii ruse în Ucraina) era să provoace și Iranul un război împotriva Israelului în această perioadă. 

Teheranul a părut însă, din 2021 până la sfârșitul săptămânii aceasteia, că dorește foarte mult să se împace cu Washingtonul pentru a ajunge la o înțelegere favorabilă în privință reluării Acordului de la Viena din 2015, care limita drastic posibilitățile Iranului de a obține arma nucleară, ba chiar a solicitat ridicarea unor sancțiuni privind exportul de petrol și gaze, anticipând un rezultat pozitiv al negocierilor cu partea americană.

Duminică dimineața însă, rachetele armatei iraniene Fateh 110s au lovit o bază militară americană și consulatul din Erbil, în regiunea kurdă din Irak, iar agențiile de presă iraniene au anunțat triumfal că de fapt ar fi fost atacate și distruse două centre de pregătire ale Mossad-ului israelian.

Chiar dacă atacul a fost motivat ca răspuns la uciderea în Siria a doi ofițeri ai Gărzii Revoluționare iraniene, într-un atac al armatei israeliene care a avut loc în urmă cu câteva zile, e greu de acceptat această explicație pentru atacul unor obiective americane. 

Iranienii știu bine că elementele armatei americane rămase încă în Irak nu mai un rol combativ ci numai unul de susținere a armatei irakiene care luptă împotriva forțelor Statului Islamic, cu care luptă în Siria și trupele iraniene alături de regimul Assad susținut de Teheran. 

Ultima oară când au fost lovite obiective americane din Irak de rachetele iraniene a fost în ianuarie 2020, ca răspuns la uciderea generalului iranian Qassem Soleimani de către armata americană, de data asta nefiind însă oferită nicio explicație suficient de plauzibilă pentru acest atac din partea iraniană, ceea ce îl face cu atât mai surprinzător. 

Atacul iranian arată o schimbare bruscă, radicală, a poziției Teheranului față de Statele Unite, comparativ cu ultima perioadă, când diplomații iranieni făceau eforturi să convingă Washingtonul de bunele intenții și pacifismul țării lor condusă de ayatollahi. O schimbare în cea mai rea direcție posibilă, într-unul din cele mai periculoase perioade.