La două zile după ce presa semnala prezența lansatoarelor de rachete termobarice pe teritoriul Ucrainei, Rusia este acuzată, de mai multe organizații pentru drepturilor omului, că folosește atât bombe cu vid (termobarice), cât și cu dispersie (bombe cu submuniții), cu potențial distructiv uriaș mai ales în rândul civililor.
Astfel, potrivit reuters.com, Amnesty International și Human Rights Watch au precizat că există infomații credibile potrivit cărora forțele ruse ar fi folosit aceste arme, interzise în cele mai multe țări din lume, pentru a ataca o grădiniță din nordul-estul Ucrainei unde se adăpostiseră mai mulți civili.
O acuzația similară a formulat, luni, și Oksana Markarova, ambasadoarea Ucrainei la ONU, care le-a spus reporterilor în conferința de presă că Rusia folosește deja arme termobarice în atacul împotriva țării sale.
„Au folosit bombe termobarice azi. Rusia pur și simplu încearcă să devasteze Ucraina”, a mai acuzat Markarova,
Canalul Nexta a publicat pe Twitter un clip care ar surprinde lansarea unor rachete termobarice. (vedeți video AICI)
Bombele termobarice sunt cunoscute și drept „bombe cu vid” pentru că aspiră oxigenul din mediul înconjurător pentru a genera o explozie puternică şi o undă de presiune uriaşă, cu o durată semnificativ mai lungă decât a explozibililor convenționali, ce poate avea efecte distructive enorme. Sunt capabile efectiv să topească trupuri umane.
Armele termobarice au fost folosite în Cecenia, cu consecinţe îngrozitoare, potrivit Human Rights Watch. Utilizarea lor a fost condamnată de mai multe organizaţii neguvernamentale.
În ce privește bombele cu dispersie, se bănuiește că Rusia le-ar fi folosit în atacul asupra unui complex rezidențial din Harkiv, al doilea cel mai important oraș al Ucrainei, unde trăiesc peste 1,6 milioane de cetățeni. Centrul orașului Harkiv a fost puternic bombardat, marți dimineață, forțele de ocupație lovind mai multe clădiri publice.
Bombele cu dispersie sunt arme ce conțin sute de muniții mai mici ce se răspândesc pe o suprafață mare atunci când sunt detonate. Munițiile sunt extrem de controversate, deoarece la detonare se întind pe o suprafață mare și nu pot face distincția între țintele militare și cele civile. Bombele care nu reușesc să explodeze atunci când ating pământul, acționează că mine de teren, care cauzează un număr mare de victime civile.
Interzicerea folosirii lor a fost adoptată printr-o convenție semnată de 30 de țări, în august 2010. Majoritatea semnatelor convenției de la Dublin cu privie la bombele cu dispersie (bombele cu submuniții) sunt însă țări ale Uniunii Europene.