Analistul Nicolae Negru se aruncă în apărarea prietenului Val Butnaru, mogulul cu apucături de raket. Întrebările la care așteptăm răspuns. Cu mare interes

Scriitorul, jurnalistul și analistul politic Nicolae Negru îmi alocă un editorial caustic (detalii AICI), deranjat de un articol recent de-al meu (detalii AICI), pe care tot dânsul îl numește ”investigație”. Adevăratul motiv al editorialului (atacului) este vechea prietenie dintre domnia sa și Val Butnaru, să nu ne ascundem pe după vișin! 

Nu, nu este o ”investigație”, domnule Negru, investigațiile vi le voi semnala când va fi cazul. Articolul în cauză face câteva dezvăluiri (așa cum de altfel scrie și în titlu), care se bazează pe mai multe surse (înregistrate) decât cele prescrise de orice manual de ziariastică și care aruncă o geană de lumină asupra unor aspecte/profiluri umane. Surse bine informate (de pe ambele maluri ale Prutului) cu o probitate cel puțin la fel de în regulă ca a dumneavostră susțin toate cele publicate (plus alte aspecte). 

Pe de altă parte, remarc că susțineți neadevărul că eu l-aș acuza pe KGB-ism pe Val Butnaru. Orice jurnalist (chiar și numai comentator) ar fi observant că Vasile Costiuc l-a acuzat cu nume și prenume, într-un interviu, nu eu. Iar cel mai recent articol (în urma căruia ați ieșit la atac) conține o serie de fapte demonstrabile și câteva întrebări, nelămuriri pentru care aștept răspunsurile lui Val Butnaru.  

Dincolo de aceste aspecte, îmi manifest mirarea că tocmai dumneavoastră, un comentator valoros, alegeți să vă transformați într-o măciucă a unui mogul cu apucături de raket care încearcă să intimideze presa independentă prin amenințări și procese caraghioase, acțiuni care pur și simplu au doar scopul intimidării și al mascaradei imagistice, întrucât nu vor avea urmări juridice. Conform Codului românesc de procedură civilă, competența teritorială e a instanței de la domiciliul pârâtului, iar normele de competență sunt de ordine publică. Ordinea publică în dreptul nostru internațional privat înseamnă excluderea dreptului străin (în speța asta moldovenesc). Orice decizie de acolo nu va însemna nimic nu doar la București, dar nici în UE sau NATO. 

Dumneavoastră știți că susțineți orbește un individ care, în loc de drept la replică, a trimis Podul.ro o scrisoare de amenințări în care ne cerea mii de euro FĂRĂ o decizie în instanță? 

În final, am o serie de întrebări pentru domnia voastră, pe care aș aprecia să nu le mai bagatelizați adolescentin: 

1.Cine sunt, în viziunea dumneavoastră, principalii protagoniști care au dezbinat o forță atât de puternică și solidară ca Mișcarea de Eliberare Națională din Basarabia? 

2. Sunteți de acord că Iurie Roșca (evident, nu singur) a organizat un adevărat război împotriva elitei intelectuale și a intelectualității românești din fruntea Mișcării de Eliberare Națională? 

În colecțiile gazetelor de la acea vreme (pe care le-am consultat) se află o sumedenie de articole imunde în care erau demonizați Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Leonida Lari și mulți alți fruntași ai deșteptării românești. Cine îl consilia pe finul cum să lovească în intelectuali, dacă Roșca nu le cunoștea nici opera și nici numele? Putea fi străin nașul de războiul întreținut de fin împotriva intelectualității românești? ”Fluxul” lui V. Butnaru nu a fost o bâtă ucigașă în mâna lui Roșca și a serviciilor secrete (un intelectual basarabean spunea că „Fluxul” se mai chema și „Ghilotina”)? 

3. Ruptura dintre naș și fin – despre care vorbiți de parcă ar fi fost documentată de NASA – a fost reală sau înscenată? După ce V. Butnaru a devenit „independent”, în instituțiile mass-media, oferite lui (de către cine?, pe ai cui bani? și pe ce fel de înțelegeri?), a încetat să atace intelectualitatea românească din Basarabia? Amintiți-vă, cel puțin, de atacul mârșav împotriva regretatului Ion Ungureanu, când acesta era grav bolnav și se afla pe patul de moarte.

4. Poate un simplu jurnalist din R.Moldova să devină proprietarul unui holding de mass-media cu un post de televiziune de milioane euro? Sunt în drept telespectatorii și cetățenii moldoveni în general să cunoască dacă „Jurnal TV” e o televiziune făcută și întreținută din bani cinstiți? Cine sunt adevărații stăpâni ai holdingului lui V. Butnaru?, căci pe ai Sputnik-ului îi cunoaștem de dinainte ca Roșca să fie transferat acolo. 

Și-apoi, dumneavoastră, ca observator imparțial al realităților din Basarabia, dle Nicolae Negru, nu ați avut deloc impresia că politicile editoriale promovate de Natalia Morari și V. Butnaru erau foarte apropiate și veneau cam de la același centru de comandă? Cum altfel s-ar putea explica moldovenismul de toate formele pe care-l susține? 

Stimate dle Nicolae Negru, nu am nici cel mai mic interes să atac pe cineva din plictiseală. De câțiva ani mă documentez din plin și chiar intenționez să scriu o istorie reală despre Front și despre personajele (deloc puține) care au furat Mișcarea de Eliberare și idealul nostru de reîntregire. Am convingerea că, după 35 de ani de la declanșarea proceselor de Renaștere Națională în Basarabia, românii de pe ambele maluri ale Prutului au dreptul să cunoască adevărul așa cum a fost și să afle, în sfârșit, cine sunt, în afară de Roșca, indivizii care au deturnat speranțele și aspirațiile a milioane de oameni. 

Sunteți un analist valoros (o spun cu toată sinceritatea) și ați putea să mă ajutați cu relatări importante. Mai ales că ați fost nu doar martor, ci și participant activ al proceselor din perioada 1985 până după 2000, când KGB-FSB a reușit să îngroape definitiv Frontul. Cu atât mai mult cu cât ”nașul și finul” se află la Chișinău și au o vârstă apropiată spovedaniilor. Îndemnați-i, rogu-vă, poate măcar la bătrânețe li se dă voie să scrie adevărul…