Mită oficială între Politic și Justiție? Ministrul Cătălin Predoiu a majorat, cu 30%, salariile și pensiile magistraților!

În penultima seară a anului trecut, la ora la care televiziunile pregăteau programele de revelion iar conturile de socializare furnizau exclusiv fluxuri de ”lamulțianuri” și felicitări de sezon, Cătălin Predoiu a executat din pix, pe furiș, o recompensare consistentă a ”truditorilor” din sistemul de justiție, fapt care alimentează suspiciunile privind strategia politică a actualului guvern de a ”cumpăra” în mod legal bunăvoința magistraților.

Prin ordinul nr. 6245 din 30 decembrie 2021, privind stabilirea unor drepturi salariale, Predoiu a modificat indicele Valorii Sectoriale de Referință în baza căruia se calculează veniturile salariale din justiție, mărindu-l de la la 465 la 605 lei, începând cu prima zi a acestei luni.

De creșterea consistentă a veniturilor – 30% - vor avea parte, prin efectul ordinului, și pensionarii din magistratură, indemnizațiile acestora urmând să fie actualizate automat.

Conform ordinului citat, "emiterea ordinelor ministrului justiției de stabilire a drepturilor salariale individuale conform prevederilor art 1 (privind majorarea valorii sectoriale - n.r) se va realiza până cel târziu la data de 4 februarie 2022, acestea urmând a intra în plată în luna februarie pentru drepturile aferente lunii ianuarie 2022".

De unde încep măririle salariale ale magistraților. Cifre amețitoare.

În prezent, salariul mediu net în sistemul judiciar, asta însemnând judecători, procurori, grefieri, personal conex și consilieri probațiune, este de 8.765,5 lei lunar, valoarea fiind influențată în mod evident de veniturile salariale ale personalului conex – 2.988 lei lunar - și de cele ale consilierilor de probațiune, care încasează 4.985 de lei pe lună. 

În rest, în momentul de față, salariul mediu net al unui judecător pornește de la 13.369 lei lunar, cel al unui procuror pleacă de la 13.473 lei pe lună iar venitul salarial al unui grefier începe de la 5.232 lei, la toate acestea adăugându-se o serie de diverse sporuri aplicate la salariu de bază, care ridică semnificativ cuantumul sumelor încasate.

În termeni reali, anul trecut, un preşedinte de Curte de Apel avea o indemnizaţie brută de încadrare de 24.600 de lei, la care se adăugau sporuri între 6.700 de lei şi 7.600 de lei. Practic, veniturile doar din sporuri ale unui magistrat depăşesc salariul mediu brut din România, în prezent la 5.380 de lei. Cea mai mică indemnizaţie de încadrare brută lunară a unui judecător de Curte de Apel este de 17.500 de lei, însă veniturile sale sunt completate de sporuri care se ridică la 6.300 de lei.

Venituri puţin mai mari faţă de cele ale magistraţilor de la Curţile de Apel sunt la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instituţie unde veniturile totale ale unui judecător simplu sunt între 29.300 de lei (brut) şi 34.000 de lei (brut), din care sporurile (pentru condiţii grele de muncă, vătămătoare sau periculoase, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, precum şi pentru păstrarea confidenţialităţii), plafonate la 30% din indemnizaţia de bază, sunt între 7.200 şi 7.875 de lei.

Predoiu spune că nu el e de vină pentru majorări, ci tot instanțele

Chestionat asupra motivelor care au stat la baza generoasei sale indexări, ministrul justiției susține că demersul său urmărește să evite cheltuieli de zeci de milioane de lei ce ar putea surveni in urma unor procese intentate de magistrați pentru recuperarea unor drepturi salariale.

"Am fost obligat să iau o astfel de măsură pentru a respecta decizia CCR. Se elimină astfel inechitățile din sistem", a susținut Predoiu, invocând ”fenomenu incontrolabil al proceselor cîștigate de magistrați”, care cer în instanță plata unor sporuri sau diverse drepturi salariale. 

Sporurile la CCR, instanța invocată de ministrul Predoiu, sunt de cinci ori mai mari ca salariul minim.

Judecătorii de la Curtea Constituțională a României (CCR) au unele din cele mai mari sporuri din țară, primind bani pentru risc și suprasolicitare neuropsihică (25% din indemnizația judecătorului), bani pentru păstrarea confidențialității (5% din indemnizație), bani pentru condiții vătămătoare (15% din indemnizație) și bani pentru titlul științific de doctor. 

În cazul președintelui CCR doar valoarea totală a sporurilor ajunge la aproximativ 12.500 de lei (brut), ceea ce înseamnă venituri de cinci ori mai mari ca salariul minim brut la nivel de țară. De exemplu, sporul pentru risc și supralicitare psihică este de 5.800 de lei (brut). Iar indemnizația șefului CCR, fără sporuri, se ridică la 23.500 de lei. 

Și ceilalți colegi judecători au sporuri care ajung la 12.000 de lei, plus o indemnizație de 22.600 de lei.