„Ordinea constituţională a fost în mare parte restabilită în toate regiunile”, a precizat, vineri, preşedintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev, într-un comunicat emis după o întâlnire cu înalţi oficiali.
El a adăugat că a autorizat forţele de poliţie să deschidă focul „fără avertisment'' împotriva „teroriştilor'', a respins orice fel de negocieri şi a promis „eliminarea bandiţilor înarmaţi'' pentru a pune capăt revoltelor fără precedent din această ţară din Asia Centrală, care durează de mai multe zile, transmit AFP şi Reuters, preluate de agerpres.ro.
„Am dat ordin să se tragă fără avertisment pentru a ucide'', a declarat Tokaev într-o alocuţiune televizată, adăugând că ''teroriştii continuă să distrugă bunurile şi să folosească armele împotriva cetăţenilor''.
Potrivit lui Tokaev, ''20.000 de bandiţi'' - cu ''un plan clar'' şi cu ''un nivel înalt de pregătire de luptă'' - au atacat capitala economică Almatî, unde demonstraţiile s-au transformat într-o revoltă împotriva puterii, protestatarii intrând în clădiri oficiale, după o creştere a preţului gazelor. Preşedintele kazah a insistat că ''bandiţii'' care nu se predau ''vor fi distruşi''. El a anunţat crearea unui grup special pentru a-i vâna şi a-i aresta pe ''terorişti''.
Tokaev i-a ''mulţumit în mod special'' preşedintelui rus Vladimir Putin pentru reacţia şi ajutorul său rapide şi pentru că a trimis trupe. „Îi mulţumesc în special preşedintelui rus Vladimir Putin. El a răspuns foarte rapid, şi mai ales în mod amical, apelului meu'', a transmis Tokaev (foto jos).
Starea de urgenţă rămâne în vigoare, pe întreg teritoriul, până pe 19 ianuarie, cu restricţii de mobilitate, inclusiv transport, în trei mari oraşe şi 14 regiuni. Premierul Askar Mamin a demisionat în contextul protestelor, iar în acest moment interimar este Alikhan Smailov.
Potrivit informațiilor oficiale, cel puțin 26 de protestatari au fost uciși de forțele de ordine, în jur de 1000 răniți și 3.000 arestați. De asemenea, 748 de membri ai forţelor de ordine au fost răniţi şi 18 ucişi, între care doi au fost decapitaţi.
Manifestațiile au început duminică în vestul Kazahstanului și s-au extins în mai multe regiuni apoi, ca urmare a ridicării plafonul de preț pentru gazul petrolier lichefiat, pe care mulți oameni îl folosesc pentru a-și alimenta mașinile. Prețul s-a dublat rapid în doar câteva zile.
Majorarea prețurilor a fost însă doar scânteia care a aprins nemulțumirea maselor care datează de ani, revolta vizând mai ales clasa politică autocrată și cleptocrată, care ține populația în capitivitate și este incapabilă să modernizeze și să reformeze țara.
Din 1991, alegerile au fost câștigate de același partid cu un procent aproape de 100%, neexistând practic opoziție sau alternativă. Nursultan Nazarbaev (foto sus, statuie doborâtă de protestatari), un fost șef al Partidului Comunist, acum în vârstă de 81 de ani, a condus Kazahstanul ca președinte, fără să fie contestat, timp de aproape trei decenii, după ce țara și-a obținut independența odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. A demisionat din funcție abia în martie 2019. Familia sa controlează însă o mare parte din economia kazahă.
Actualul președinte, Kassîm-Jomart Tokaev, este a doua persoană care conduce Kazahstanul în ultimele trei decenii. Alegerea sa, în 2019, a fost condamnată de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), pe motiv că arată un respect scăzut pentru standardele democratice.