Revoluția a blocat în Kazahstan 30 de angajați de la Terapia Cluj de a căror soartă nu se știe nimic de mai multe zile. Dragoș Damian, directorul Terapia: „Suntem foarte îngrijoraţi de situaţia de acolo”

Producătorul de medicamente Terapia Cluj are un transport de medicamente de jumătate de milion de euro blocat în Kazahstan, unde în ultimele zile s-au înregistrat protestele violente și ciocniri între forțele de ordine și manifestanți, pe fondul majorării prețurilor la gazul lichefiat. 

În plus, cei 30 de angajaţi ai Sun Pharma, gigantul indian care deţine şi fabrica Terapia, sunt de asemenea blocaţi din cauza protestelor, neavând acces la internet.

„Suntem foarte îngrijoraţi de situaţia de acolo, avem o reprezentanţă de 30 de colegi despre care nu ştim nimic, toate comunicaţiile sunt secerate. Cifra de afaceri este de 3 milioane de euro anual din Terapia, un transport de 0,5 milioane de euro stă în tranzit, nerecepţionat, nu ştim ce este cu el, nu ştim dacă va fi recepţionat. Revoltele au pornit de la creşterea preţului GPL, dar acolo utilităţile (motorina) sunt de la 3 la 10 ori mai mici decât în România”, a spus Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, preluat de Mediafax.

Terapia exportă medicamente şi în Kazahstan, iar echipa de vânzări din ţara central-asiatică gestionează vânzările. Directorul Terapia Cluj spune că de o zi nu a mai avut niciun contact cu echipa din Kazahstan: „Totul este blocat, nu mai există internet, reţele sociale.”

Manifestațiile au început duminică în vestul Kazahstanului, înainte de a se extinde în toată țara. Au început ca urmare a ridicării plafonul de preț pentru gazul petrolier lichefiat, pe care mulți oameni îl folosesc pentru a-și alimenta mașinile. Prețul s-a dublat rapid în câteva zile. 

Majorarea prețurilor a fost însă doar scânteia care a aprins nemulțumirea maselor care datează de ani, revolta vizând mai ales clasa politică autocrată și cleptocrată, care ține populația în capitivitate și este incapabilă să modernizeze și să reformeze țara. 

Din 1991, alegerile au fost câștigate de același partid cu un procent aproape de 100%, neexistând practic opoziție sau alternativă. Nursultan Nazarbaev (foto sus, statuie doborâtă de protestatari), un fost șef al Partidului Comunist, acum în vârstă de 81 de ani, a condus Kazahstanul ca președinte, fără să fie contestat, timp de aproape trei decenii, după ce țara și-a obținut independența odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. A demisionat din funcție abia în martie 2019. Familia sa controlează însă o mare parte din economia kazahă.

Actualul președinte, Kassîm-Jomart Tokaev, este a doua persoană care conduce Kazahstanul în ultimele trei decenii. Alegerea sa, în 2019, a fost condamnată de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), pe motiv că arată un respect scăzut pentru standardele democratice.

Preşedintele Kasîm-Jomart Tokaev, succesorul lui Nazarbaev, a susţinut miercuri că „bande teroriste“ capturează clădiri, infrastructură şi arme. „Este o subminare a statului şi, cel mai important, este un atac asupra cetăţenilor noştri care îmi cer să îi ajutăm urgent'', a declarat Tokaev.