Analistul Sorin Ioniță despre revolta din Kazahstan care dă fiori Rusiei și Chinei. „Dictaturile sunt, de fapt, mult mai instabile în criză decât democraţiile; scânteia nemulţumirii dintr-un tufiş aprinde foarte uşor toată pădurea”

Comentatorul și analistul de politici publice Sorin Ioniță, de la think tank-ul Expert Forum (EFOR), opinează într-o postare pe Facebook că situația din Kazahstan este un exemplu de manual despre instabilitatea dictaturilor în criză, fapt care neliniștește Rusia și China pentru că „sub aparenta stabilitate” și „paranoia de control” mocnește adesea nemulțumirea maselor. Este nevoie doar de o mică scânteie care să arunce în aer tot eșafodajul, aparent controlat cu mână forte.  

În Kazahstan, protestele de stradă au fost declanșate, oficial, de majorarea prețului la gazul lichefiat. În realitate, revolta are legătură mai ales cu nemulțumirile maselor la adresa clasei politice autocrate și cleptocrate, incapabilă să modernizeze și să reformeze țara. 

Din 1991, alegerile au fost câștigate de același partid cu un procent aproape de 100%, neexistând practic opoziție sau alternativă. Nursultan Nazarbaev (foto sus, statuie doborâtă de protestatari), un fost șef al Partidului Comunist, acum în vârstă de 81 de ani, a condus Kazahstanul ca președinte, fără să fie contestat, timp de aproape trei decenii, după ce țara și-a obținut independența odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. A demisionat din funcție abia în martie 2019. 

Actualul președinte, Kassîm-Jomart Tokaev, este a doua persoană care conduce Kazahstanul în ultimele trei decenii. Alegerea sa, în 2019, a fost condamnată de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), pe motiv că arată un respect scăzut pentru standardele democratice.

Reamintim că protestele din Kazahstan au început pe 2 ianuarie în orașul Zhanaozen, regiunea Mangistau, din cauza creșterii prețului unui litru de gaz lichefiat. 

Opinia lui Sorin Ioniță/Facebook: 

„În Kazahstan o nemulţumire punctuală a degenerat în contestare generală a regimului. E o regulă să se întâmple aşa în autocraţii unde politica e încremenită, elitele nu se rotesc la putere şi nu există altă cale de a disipa nemulţumiri profunde şi difuze care se acumulează, fără legătură cu preţul la energie ca atare. S-a întâmplat deunăzi şi în Bulgaria, o democraţie, după o lungă perioadă de stagnare şi clientelism sistemic, pornind tot de la o scumpire de facturi care s-a spart într-o mare mişcare anticorupţie, cu rezultatul politic cunoscut.

Asta e ce dă fiori Chinei sau Rusiei: că sub aparenta lor stabilitate şi paranoia control-freak, dictaturile sunt de fapt mult mai instabile în criză decât democraţiile, scânteia nemulţumirii dintr-un tufiş aprinzând foarte uşor toată pădurea.

Şi mai arată ce iresponsabili sunt politicienii de nişă din Republica Moldova care suflă în fluiericea de câine a comparaţiilor cu Kazahstanul, sugerând că ar fi bune nişte proteste la fel de violente la Chişinău. Moldova e totuşi o democraţie unde au survenit rotaţii substanţiale la putere în ultimii 10-15 ani, una chiar recent, deci există mecanisme funcţionale pentru a da jos guverne când e cazul, fără să să escaladezi problema regională a energiei până la nivel constituţional, instrumentând-o ca să aline frustrările unor partide de nişă căzute sub pragul electoral, ori punând o armă nucleară în mâna oligarhului cu ambiţii politice Slava Platon, fugit de justiţie la Londra.

Despre fetişizarea protestelor violente în bula anarhică, care transformă un mijloc la care apelezi uneori în condiţii extreme într-un scop general-valabil în sine, am scris în cartea pe care o vedeţi în cover photo de profil”. 

CITEȘTE ȘI: Revoluție însângerată în Kazahstan. Sunt zeci de morți după intervenția forțelor de securitate din Almatî, cel mai mare oraș al țării. Acestea au tras în protestatari pe care îi acuză că ar fi încercat să preia controlul asupra posturilor de poliție

Și Kate Mallinson, expert în Asia Centrală la think tank-ul Chatham House din Londra, a opinat că protestele din Kazahstan sunt „o dovadă a furiei și resentimentelor foarte adânci față de eșecul guvernului kazah de a moderniza țara și de a introduce reforme care afectează oamenii la toate nivelurile”.

Potrivit siteului editurii Humanitas (care i-a publicat recent interesantul volum „Deceniul furiei și indignării. Cum ne-au schimbat ultimii zece ani?” Detalii AICI), Sorin Ioniță e analist de politici publice şi comentator în presa de opinie. A fondat împreună cu o mână de colegi think tank-ul Expert Forum (EFOR), unde produce rapoarte de policy menite să facă guvernarea mai bună şi activism civic menit să o deranjeze periodic. A reprezentat România în Comitetul Economic și Social European la Bruxelles şi lucrează de douăzeci de ani ca expert internaţional în dezvoltare locală în ţări din Balcani şi fosta URSS. În ultimii ani a adăugat pe lista de activităţi şi combaterea dezinformării. A fost decorat în 2018 cu Ordre national du Mérite al Republicii Franceze pentru promovarea în regiune a agendei democratice şi europene. Este de formaţie inginer, apoi filozof, cu un masterat şi un doctorat în știinţe politice și o bursă Fulbright la Universitatea Georgetown din Washington, DC. Participă cu entuziasm debordant şi rezultate modeste la competiţii de fotografie și are în pregătire un foto-jurnal de călătorie.