Președinta Comisiei Juridice din Senat desființează „comunicatul de presă” al CCR și atacă USR și AUR, acuzându-le că „apropie” România de Polonia . „Să citești pe site-ul CCR că e nevoie de revizuirea Constituției pentru a respecta deciziile CJUE este o glumă proastă” / „De la AUR nu avem așteptări, este un partid antieuropean, extremist și ne vrea în afara Europei”


Președinta Comisiei Juridice din Senat desființează „comunicatul de presă” al CCR și atacă USR și AUR, acuzându-le că „apropie” România de Polonia . „Să citești pe site-ul CCR că e nevoie de revizuirea Constituției pentru a respecta deciziile CJUE este o glumă proastă” / „De la AUR nu avem așteptări, este un partid antieuropean, extremist și ne vrea în afara Europei”

Preşedinta Comisiei Juridice din Senat, Laura-Iuliana Scântei (PNL), critică în termeni duri „comunicatul de presă” al CCR, publicat pe siteul instituției, ca răspuns la recenta hotărâre a Curții de Justiție a UE, potrivit căreia supremaţia dreptului UE impune ca judecătorii naţionali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curţi constituţionale care este contrară acestui drept. Ea precizează, într-o postare publică pe Facebook, că „CCR nu reprezintă România în relația cu UE” și că respectivul comunicat, în care Curtea Constituțională spunea că este nevoie de modificarea Constituției, „e nul juridic”,  ba chiar „o glumă proastă”. 

În aceeași postare, senatoarea Scântei atacă cele două formațiuni aflate în opoziție, AUR și USR, pe motiv că ar folosi noua decizie a CJUE și comunicatul CCR „ca să “apropie” România de Polonia si Ungaria, țări aflate deja în procedura de sancționare a UE pentru nerespectarea statului de drept”. 

AUR arata, în 24 decembrie, într-un comunicat de presă, că decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene potrivit căreia judecătorii instanţelor naţionale pot să nu aplice deciziile Curţilor Constituţionale care contravin dreptului UE, iar caracterul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) este obligatoriu, reprezintă "un veritabil atac" la independenţa României, dar şi la independenţa fiecărui stat membru UE.

Fostul ministru al Justiţiei Stelian Ion, USR, preciza, luni, că nu vor întârzia să apară efecte precum infringement ca urmare a poziției CCR, catalogând instituția condusă de Valer Dorneanu, fost parlamentar PSD,  drept „retrogradă”. Preşedintele Curţii Constituţionale îşi apără astfel deciziile controversate pe care le-a girat, cu încărcătură politică, şi care acum vor putea fi ignorate de judecătorii români cu respect faţă de lege şi Constituţie. Drumul pe care fostul politician PSD a aşezat Curtea Constituţională este periculos pentru poziţia României în interiorul Uniunii Europene”, susţinea Stelian Ion. 

CITEȘTE ȘI: Cum ne pune CCR să plătim pentru marii corupți pe care vrea să-i scape de pușcărie / România riscă sancțiuni financiare „severe” dacă nu aplică hotărârea Curții de Justiție a UE privind supremația dreptului european

Redăm mai jos integral postarea senatoarei liberale:  

„Curtea Constituțională nu reprezintă România în relația cu Uniunea Europeană. Comunicatul CCR publicat pe site-ul instituției în data de 23 decembrie, cu referire la ultima decizie CJUE, e nul juridic si nu are niciun efect juridic obligatoriu pentru nicio autoritate a statului român sau pentru vreun cetățean! Comunicatul de presă nu reprezinta poziția Statului român față de UE. Statul Român și-a exprimat angajamentul de a recunoaste supremația dreptului european în 2003 când s-a revizuit Constituția și s-a introdus obligativitatea respectării tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu precum Decizia UE privind MCV din 2006. 

În prima ședință a Comisiei Juridice a Senatului voi pune în discuția membrilor Comisiei problema acestui așa-zis comunicat pentru a identifica dacă reprezintă poziția oficială a CCR, potrivit legii, cine și-a însușit-o de fapt și la sesizarea cui și ce efecte are acest document câtă vreme Curtea Constituțională nu are nicio atribuție constituțională în privința garantării îndeplinirii obligațiilor statului român rezultate din actul aderării așa cum au 

Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească!  

Să fim clari: politica europeana si externa a României nu se face prin comunicatele de presă ale CCR, ci prin acte oficiale asumate de autoritățile statului care au atribuții în acest sens: 

Guvernul, prin Ministerul Justitiei și Ministerul afacerilor externe, a confirmat deja, în luna noiembrie 2021, într-un răspuns oficial adresat comisarului european pentru justiție Didier Reynders că România recunoaște supremația dreptului european și că va susține prin remedii legislative, respectarea deciziilor CJUE.  

Senatul României și-a însușit punctul de vedere al Comisiei Juridice pe care o conduc și a transmis prin Biroul Permanent, un mesaj similar la aceeași scrisoare a oficialului european: Senatul, cameră decizională pentru proiectele de modificare a Legilor Justiției și pentru cele privind desființarea SIIJ, va legifera respectând principiul cooperării loiale enunțat în tratatul UE, supremația dreptului european, precum și deciziile CJUE. 

Să citești pe site-ul CCR că e nevoie de revizuirea Constituției pentru a respecta deciziile CJUE este o glumă proastă! Nu e nevoie de nicio revizuire a Constitutiei ca să respecți CJUE. “A respecta CJUE” înseamnă de fapt, să respecți propria Constituție în vigoare azi, adică prevederile art. 148. 

Este inadmisibil ca pe site-ul “garantului supremației Constituției” să găsești acest comunicat de presă, care nu reprezintă nici măcar poziția oficială a Curții, adică a plenului CCR format din cei 9 judecători. Acest comunicat neînsușit de plenul Curții poate fi doar o “părere juridică” a Președintelui CCR Valer Dorneanu care controlează direct Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol care a postat acest text. Iar Valer Dorneanu “nu este CCR” deși așa se comportă, iar opinia sa juridică retrogradă specifică anilor ‘90 nu poate reprezenta “poziția oficială” a Curții Constituționale din România. 

În mod paradoxal, opoziția formată azi din AUR și USR se folosește de contextul creat de noua decizie CJUE și de acest comunicat CCR fără nicio valoare, ca să “apropie” România de Polonia si Ungaria, țări aflate deja în procedura de sancționare a UE pentru nerespectarea statului de drept.  

Să fim onești, România nu se află într-o astfel de situație!  

De la AUR nu avem așteptări, este un partid antieuropean convins, extremist și ne vrea în afara Europei. 

În schimb, USR e un partid proeuropean, condus de un fost comisar UE, care se laudă că militează pentru statul de drept și pentru statutul european al României, ca parte a UE. Si cu toate acestea, la nivelul unor postări pe rețele sociale ori în declarațiile unor lideri, USR face tot posibilul să ne îndepărteze de UE din rațiuni politice proprii și să așeze România în linie cu Polonia și Ungaria. Prin declarații neinspirate, USR pare că “invită” Comisia să declanșeze o procedură de infringement împotriva României pe tema statului de drept chiar cu riscul blocării fondurilor din PNRR doar ca să capitalizeze politic. 

Îi invit pe colegii parlamentari din USR la o chibzuită analiză înainte de a pune România în situații politice nedorite la nivel european. În România nu avem o încălcare sistematică a statului de drept, nu sunt la putere partide extremiste, nu avem un guvern condus de un premier antieuropean si nici un președinte anti-stat de drept. Dimpotrivă, Președintele României Klaus Iohannis și Premierul Nicolae Ionel Ciucă sunt lideri proeuropeni și susțin “rule of law” ca fundament al democrației, precum și drumul euro-atlantic al României. 

Prezența PNL în coaliția de guvernare este o garanție că nu vom mai ajunge la derapajele legislative din epoca Dragnea. Mă aștept ca actualul PSD, prin liderii de azi, să aibă o orientare proeuropeană consecventă și să respecte programul de guvernare care prevede desființarea SIIJ și recunoaște supremația dreptului european! Îi aștept pe colegii parlamentari din USR în Comisia Juridică cu soluții bune și deschiși la dialog pentru a îndeplini obiectivele de referință MCV întrucât acesta este proiectul comun de țară. 

Parlamentul împreună cu Ministerul Justiției au rolul de a duce la bun sfârșit reforma in Justiție pentru finalizarea MCV. Timpul pierdut până acum în polemici politice poate fi recuperat și pot fi identificate soluții legislative împreună cu sistemul judiciar pentru a desființa SIIJ și pentru a face din sistemul judiciar un serviciu public eficient pentru cetățeni”.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.