"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Bucureștiul este un oraș tot mai ros la suprafață, dar și pe dedesubt, unul din cele mai problematice puncte ale sale aflându-se în acest moment chiar în zona centrală: Piața Unirii - care s-ar putea prăbuși în mare parte, în cazul unui cutremur major, din cauza planșeului de beton grav erodat.
Există pericolul ca și clădirile din apropiere să fie avariate și tragedia să fie soldată cu mii de pierderi de vieți omenești, arată un document oficial al Primăriei, indicând că placa de beton se află într-o stare avansată de degradare încât se poate prăbuși în orice moment în cazul unui cutremur de intensitate medie.
Pe sub planșeul respectiv trece râul Dâmbovița, acesta acoperind și cele două stații de metrou Piața Unirii 1 și 2, cu ramificații subterane importante. De asemenea, circulația la suprafața este intensă în toate momentele zilei.
„Ansamblul structural al planșeului din zona Piața Unirii prezintă degradări majore care pot afecta grav exploatarea în siguranță a regularizării râului Dâmbovița și a traficului rutier din zonă”, se arată în documentul adoptat recent de Consiliul Local al Primăriei Capitalei.
Ultima oară când o echipă de experți a coborât în subteran pentru a analiza starea planșeului a fost în 2018 când s-au realizat și o serie de filmări.
„Am văzut stâlpi degradaţi, am văzut grinzi ale construcţiei de acolo care pur şi simplu stau să cadă”, declara recent pentru Observator Marius Coajă, fost director adjunct a Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.
De asemenea, fostul primar Gabriela Firea îi transmitea oțărâtă succesorului său, Nicușor Dan, pe Facebook, că Pasajul Unirii și toată zona din Piața Unirii sunt în pericol de prăbușire.
„La un an de la alegeri nu s-a mișcat nimic pentru a consolida infrastructura șubredă a orașului, acțiune pentru care echipa mea pregătise cele necesare, după ani de zile în care nu se făcuse nimic. Cea mai gravă situație este, însă, la Piața Unirii. Zilele acestea am văzut că au început să se desprindă pereții în pasajul rutier. Imaginile găsite de echipa noastră în subteran îți dau fiori. Toată structura de rezistență a fost afectată în timp și se discutase o soluție provizorie de stabilizare până la începerea lucrărilor de consolidare. Pentru Nicușor Dan nu este o prioritate! A lăsat totul în același stadiu”, scria Gabriela Firea pe Facebook.
„Legat de Pasajul Unirii, sunt două componente, pe de o parte este propriu-zis pasajul, cel prin care trec maşinile. Acolo a existat o intervenţie a administraţiei străzilor chiar în momentul în care a fost raportată desprinderea acelor elemente verticale.
Pe de altă parte, atât Pasajul Unirii, zona în care Dâmboviţa intră sub asfalt, cât şi alte mari lucrări de infrastructură din Bucureşti, nu au avut de-a lungul timpului întreţinerea de care au nevoie.
Evident că vrem să facem asta, dar avem nevoie de bani. La prima vedere, investiţia pe care ar trebui să o facem la pasajul de peste Dâmbovița este de ordinul a 30 de milioane de lei”, estima recent primarul Capitalei. Pe de altă parte însă, în urmă cu câteva zile, edilul atrăgea atenția că, așa cum arată proiectul bugetului pe 2022, veniturile pentru Primăria Capitalei sunt la jumătate față de 2021.
Un cutremur produs noaptea ar putea lăsa în urmă 6.500 de morți și 29.000 de răniți
În scenariul unui cutremur produs pe timp de noapte, peste 450.000 de persoane riscă să se afle în clădiri care pot depăși gradul 3 de avarie. Dintre acestea, 95.000 pot deveni captive în clădiri care în cea mai mare parte (54%) sunt construcții înalte, realizate înainte de 1977. De asemenea, estimările incluse în documentul amintit, indică posibilitatea înregistrării a 6.500 de decese, în timp ce 16.000 de persoane ar putea fi grav rănite, iar alte 13.000, rănite ușor. Dintre acestea persoane, circa 10.500 ar putea necesita internare pentru a primi îngrijiri de specialitate, dar acest număr mare poate depăși capacitatea unităților spitalicești. În cazul unui cutremur produs pe timp de zi în București, scenariul luat în calcul de autorități indică o reducere cu 54% a efectelor față de cele produse de un cutremur produs pe timp de noapte.
Analiza Primăriei Capitalei mai identifică o serie de riscuri asociate riscului seismic, precum cel al distrugerii rețelelor de utilități publice, fapt ce va antrena și un pericol biologic.
131 de clădiri înalte și foarte înalte sunt în pericol în cazul unui cutremur similar celui produs în urmă cu 44 de ani, dintre care 22 sunt blocuri, iar restul sunt clădiri de birouri, hoteluri, clădiri administrative (printre care și Palatul Parlamentului) etc.
Principalele vulnerabilități din Capitală, în caz de cutremur:
- circa 400 de clădiri de locuit înalte (peste 8 nivele), realizate în perioada 1925 - 1940;
- rețeaua de gaze naturale, în lungime de circa 910 km;
- rețeaua unităților de învățământ, cu peste 450 de obiective;
- rețeaua sanitară, cu circa 562 de unități, din care 55 sunt spitale;
- rețeaua de termoficare, în lungime de 437 km;
