EXCLUSIV Interviu. Detenția politică, o dominantă a regimului rusesc de teroare din așa-zisa Transnistria. Avertismentul lui Alin Gvidiani, șeful Biroului politici reintegrare: Abuzurile asupra cetățenilor s-au agravat și degenerează. Sunt călcate în picioare cele mai elementare drepturi și libertăți

Șeful Biroului politici de reintegrare – l-am numit pe domnul Alin Gvidiani (foto sus), care a acumulat o expertiză de mai bine de un deceniu în instituția amintită – prezintă, într-un interviu exclusiv acordat Podul.ro, o amplă radiografie la zi a ghemului de probleme nerezolvate pe care-l presupune așa-zisa Transnistria, teritoriu al R.Moldova ocupat de armata rusească și controlat de Kremlin prin intermediul autorităților-fantomă de la Tiraspol. 

Alin Gvidiani avertizează că, de-a lungul ultimilor ani, abuzurile năimiților Rusiei de la Tiraspol exercitate asupra cetățenilor s-au agravat și degenerează constant, separatiștii călcând în picioare cele mai elementare drepturi și libertăți ale moldovenilor captivi în această gubernie artificială. 

Detenția politică (ilegală și total abuzivă) reprezintă o dominantă a regimului totalitar de factură sovietică, la aceasta adăugându-se numeroase alte persecuții de o brutalitate ieșită din comun. Bunăoară, în spatele gratiilor poți ajunge fără să faci absolut nimic reprobabil, pe o perioadă indeterminată, săltat și bătut cu sălbăticie de agenți înarmați, sau poți avea același traseu după o simplă postare pe o rețea de socializare. Tot acolo ajungi, inevitabil, dacă faci glume pe seama șefului de la Tiraspol sau dacă-l critici.  

”O practică frecventă a devenit în regiune acuzarea, urmărirea penală, sechestrarea de cetățeni și de bunuri, plasarea acestora în detenție ilegală îndelungată, secretizarea excesivă a dosarelor respective și prohibirea contactelor cu orice persoane în afara de cele cu reprezentanții structurilor de forță/special delegați, majoritatea învinuirilor excesive și abuzive fiind aduse pentru pretinse trădări de patrie, acțiuni calificate ca având un caracter extremist și injurii aduse liderului de la Tiraspol. La fel au început să se multiplice dosarele deschise pentru așa-numitele acțiuni sau declarații publice, inclusiv în rețeaua Internet”, explică Alin Gvidiani, zugrăvind un peisaj al terorii ce ne amintește de URSS și dictaturile lui Gheorghiu-Dej și Ceaușescu. 

”Încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în regiune este omniprezentă în toate domeniile: proprietate privată, educație în limba maternă, ocrotirea sănătății, dreptul la muncă, inviolabilitatea domiciliului, nerespectarea principiului prezumției de nevinovăție, acces la justiție echitabilă și în fața instanțelor împuternicite prin lege și multe altele”, punctează Gvidiani.

De asemenea, așa cum vă veți convinge, interviul tratează o multitudine de aspecte aferente dosarului transnistrean (deopotrivă cu stadiul la zi al negocierilor), dosar care este tărăgănat programatic de Moscova, via Tiraspol, cu scopul de a menține înghețul rusesc de dincolo de Nistru. Așa-zisa Transnistria a fost, este și (din nefericire) rămâne o rană rușinoasă pe obrazul Europei.  

Vă invit să citiți și să distribuiți interviul. 

Răzvan Gheorghe: Bună ziua. Vă mulțumesc pentru acest interviu. Sunteți șeful Biroului politici de reintegrare. Având în vedere deceniile de trenare a unei soluționări, dosarul transnistrean reprezintă, atât prin durată, cât și prin implicații, consecințe (financiare, sociale, probleme ce țin de securitatea națională ș.a.m.d.), cea mai importantă problemă internă a Republicii Moldova. Așa-zisa Transnistria e un ghem de probleme nerezolvate. Care sunt principalele trei obiective/proiecte ale dumneavoastră în acest mandat?

Alin Gvidiani: Bună ziua! Mă bucur că tematica transnistreană continuă să prezinte un viu interes în România, or, e vorba de un dosar de complexitate regională ce captează atenția la hotarele de est ale UE și vizează arhitectura de securitate europeană.

Biroul în care activez de mai bine de 10 ani e instituția din cadrul Cancelariei de Stat căreia îi revine coordonarea politicilor de reintegrare a țării, facilitarea proceselor în formatele de dialog privind reglementarea transnistreană și asistarea în activitatea sa a Vicepremierului pentru reintegrare, care e și reprezentant politic și principalul negociator din partea Chișinăului. În forma organizatorică actuală, Biroul funcționează pe parcursul ultimilor 12 ani, fiind reorganizat în 2009 din fostul Minister al Reintegrării, care la rândul său anterior s-a transformat din ex-comisiile interdepartamentale/de stat pentru coordonarea politicilor pe acest segment.

Într-adevăr, s-au scurs deja 3 decenii de la încetarea fazei militare a conflictului și în pofida eforturilor autorităților Republicii Moldova, antrenării actorilor internaționali importanți și activizării tuturor formatelor de negocieri/cooperare, reglementarea finală a conflictului și restabilirea controlului efectiv asupra situației din raioanele de est ale țării până la ora actuală nu a fost posibil de realizat, din împrejurări independente de Chișinău, aceasta la rândul său reflectându-se în tergiversarea completării dezideratelor de politică internă și externă pe întreg teritoriul țării și în lipsa unui management securizat al tuturor perimetrelor frontierei de stat/unităților administrativ-teritoriale ale țării.

Nereglementarea dosarului transnistrean afectează dezvoltarea previzibilă și durabilă a țării, reprezintă un factor de îngrijorare/provocare în lumina multiplelor vulnerabilități pe care le generează, pornind de la aspectele de securitate și până la elementele de asigurare proporțională a standardelor calitative de trai tuturor locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Mulți afirmă că diferendul transnistrean e mai puțin complicat comparativ cu alte conflicte teritoriale din spațiul ex-sovietic și are mai mari perspective de a fi rezolvat, nu aș vrea să dezvolt dezbaterile pe acest subiect, cert însă este faptul că acest dosar conține o sumedenie de ecuații interdependente conexate la capabilitățile statelor vizate în proces și care este menținut de Chișinău în albia dialogului constructiv, pașnic, civilizat și orientat spre simplificarea vieții oamenilor care din păcate suportă consecințele nefaste ale unui conflict artificial, și desigur spre completarea dezideratului-cheie de reîntregire a țării.

Referitor la remarca de mandat atribuit țin să evoc că poziția de șef de birou nu reprezintă o funcție de demnitate publică și nu o substituie pe cea de negociator-șef din partea Guvernului Republicii Moldova în procesul de reglementare transnistreană ce aparține exclusiv Vicepremierului de profil în calitate de membru și împuternicit al Cabinetului de Miniștri. La rândul meu pe parcursul ultimilor 6 ani am exercitat funcția de șef-adjunct, șef interimar și șef al Biroului – cu statut de direcție în Cancelaria de Stat, subordonată administrativ Secretarului general al Guvernului și strategico-politic Vicepremierului pentru reintegrare.

Biroul, desigur, are un rol primordial în calitate de memorie instituțională și echipă de suport specializat în domeniu, iar obiectivele de activitate ale acestuia sunt reflectate și realizate conform documentelor programatice aprobate la nivel de Guvern și Cancelaria de Stat.

Sunt mai multe priorități trasate în activitatea subdiviziunii, dintre acestea aș evidenția următoarele 3 mai importante aflate într-un focus permanent:

1. Promovarea unor politici interinstituționale uniforme, coordonate, eficiente și axate pe atingerea obiectivelor strategice de reîntregire a țării, restabilire a spațiilor naționale unice, fortificare a statalității și a funcționalității statului unitar și indivizibil Republica Moldova.

2. Menținerea constantă în toate formatele de negocieri existente și în platformele de dialog cu partenerii externi relevanți a problemelor de interes public major ce necesită soluții viabile și necondiționate, cu respectarea angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova, drepturilor și libertăților constituționale fundamentale ale cetățenilor și construirea abordărilor în direcția sprijinirii procesului de reglementare atotcuprinzătoare și finală a dosarului transnistrean în formula statului teritorial integru, suveran, independent și democratic.

3. Implementarea proiectelor de asistență și a inițiativelor pozitive ce contribuie la eliminarea disparităților dintre cele două maluri ale Nistrului, sporirea atractivității politicilor și a calității serviciilor publice prestate de autoritățile de pe malul drept, modernizarea diferitor sectoare, ajutarea oamenilor în rezolvarea problemelor stringente ale acestora în spiritul onorării obligațiilor esențiale în relația dintre stat, autorități publice și cetățenii săi.

Realizarea dezideratelor mai sus enunțate se va efectua în cooperare strânsă cu instituțiile naționale interesate, actorii relevanți din societate și cu partenerii externi/ de dezvoltare.

Recent ați avut o întrevedere cu șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch. Chișinăul a propus convocarea pentru următoarele săptămâni a experților din sfera drepturilor omului, ocrotirii mediului, educației și a altor domenii de referință, pentru a discuta, precizați dumneavoastră, o serie de probleme actuale. Care sunt aceste probleme? Au avut loc, până acum, discuții cu experții?

Alin Gvidiani: Interacțiunea și dialogul cu Misiunea OSCE sunt constante și aceasta reiese din rolul de mediator și de facilitator al negocierilor ce îi revine organizației internaționale respective, comunicarea fiind asigurată cel mai frecvent cu șeful și angajații Misiunii, periodic cu Reprezentantul Special pentru reglementarea transnistreană, și conform unor agende prestabilite cu Președintele/-ta în exercițiu sau chiar și cu Secretarul General al OSCE.

După cum ați remarcat și din comunicatul de presă al Biroului la întrevederea cu șeful Misiunii din 18 noiembrie 2021 a fost discutată perspectiva de convocare în noi ședințe, după o pauză de timp îndelungată, a unor grupuri de lucru sectoriale, reieșind din actualitatea subiectelor ce figurează pe ordinea de zi a acelor platforme tehnice de dialog. 

Astfel, la inițiativa Chișinăului au fost lansate propuneri de perioade și agende de discuții pentru a relansa activitatea a 4 grupuri de lucru.

Respectiv, în data de 22 noiembrie 2021 s-a reușit, într-un final, organizarea după un an și jumătate de repaus a reuniunii experților din domeniul drepturilor omului – anterior, mai multe încercări au fost făcute pe parcursul anului precedent și curent, însă din varii motive ședințele erau amânate de către Tiraspol, de la o perioadă la alta. În cadrul ședinței date, experții de la Chișinău au abordat mai multe cazuri individuale de rezonanță ce necesită o mobilizare în vederea restabilirii și garantării respectării drepturilor inalienabile ale persoanelor/copiilor vizați. 

Într-un cadru mai general a fost reînnoită invitația elaborării și punerii în aplicare la nivelul asociațiilor obștești de specialitate de pe ambele maluri ale Nistrului și a organizațiilor internaționale de profil a unui mecanism viabil de monitorizare și de intervenție pentru acordarea tuturor formelor de asistență disponibile cetățenilor ale căror drepturi au fost lezate/limitate, a fost reiterată necesitatea deblocării accesului la fața locului a reprezentanților Oficiului Avocatului Poporului urmare a solicitărilor venite din regiunea transnistreană. A fost readusă în vizor problema penitenciarelor nr.8 și nr.12 din orașul Bender, cu cererea de a fi luate toate măsurile posibile în vederea eliminării barierelor înfruntate și asigurării condițiilor adecvate de activitate și de detenție.

Pe agenda ședinței grupurilor de lucru pentru ocrotirea mediului, Chișinăul a propus discutarea mai multor probleme curente, printre acestea fiind măsurile de monitorizare și de efectuare a schimburilor informaționale în sfera hidrometeorologică, coordonarea volumelor de apă deversate din Nistru, în special de la Nodul Hidrotehnic Dubăsari, abordarea unor aspecte problematice în activitatea anumitor întreprinderi amplasate în stânga Nistrului.

La nivelul experților din sfera actelor de stare civilă și documentarea populației a fost propusă discutarea unui șir de probleme de actualitate pe care le înfruntă solicitanții din regiunea transnistreană în procesul perfectării actelor de identitate și de stare civilă, emise de subdiviziunile Agenției Servicii Publice, precum și convenirea unui concept comun de model de exprimare a consimțământului la prelucrarea datelor cu caracter personal, depus de către solicitanți pentru a transmite și a obține informații cu privire la anumite fapte de stare civilă.

Pentru următoarea ședință a grupurilor de lucru în domeniul educației, partea moldovenească intenționează să repună în discuții mai multe probleme ce țin de activitatea instituțiilor de învățământ cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană (citațiile neautorizat venite în adresa elevilor de la structurile din regiune cu solicitarea prezentării la satisfacerea serviciului militar în termen în pofida prezentării adeverințelor de evidență la instituțiile competente de pe malul drept, încetarea solicitării de către Tiraspol a listelor și a datelor personale ale elevilor din partea conducerii instituțiilor de învățământ, abținerea Tiraspolului de la desfășurarea inspecțiilor unilaterale, trecerea nestingherită a tuturor loturilor de bunuri de uz material și didactic), evaluarea perspectivelor de avansare în soluționarea temei sediilor adecvate și a terenurilor aferente acestora pentru liceele și gimnaziile cu predare în limba română, evidențierea acțiunilor pozitive ale Chișinăului în raport cu absolvenții din raioanele de est ale țării (confirmarea pe malul drept a calificărilor obținute în instituțiile de învățământ din regiune, alocarea locurilor cu finanțare bugetară în instituțiile acreditate în Republica Moldova, oferirea gratuită a biletelor de odihnă în taberele de vară de pe malul drept al Nistrului ș.a.).

O reuniune în acest an este preconizată și în cercul experților din domeniul telecomunicațiilor, pentru a aborda mersul implementării Deciziei protocolare din 25 noiembrie 2017, cerințele necesare de a fi întrunite pentru licențierea activității operatorului regional Interdnestrcom la autoritățile competente moldovenești, reguli de funcționare a emițătoarelor de televiziune digitală terestră, sistarea funcționării rețelelor neautorizate din regiune în anumite bande de frecvență și armonizarea utilizării acestora în spațiul comunicațional unic, rezolvarea unor chestiuni curente din sfera poștală (circulația neîngrădită a serviciilor poștale în localitățile din stânga Nistrului, plata mandatelor poștale, implementarea sistemelor informaționale aplicate pe malul drept de către operatorul poștal din regiunea transnistreană).

Dacă e să facem o privire comparativă asupra activității grupurilor de lucru în 11 luni ale anului 2021 vom remarca că dinamica acestora se înviorează din 2019 și până în prezent, astfel, în perioada ianuarie-noiembrie curent au fost convocate 25 de ședințe ale experților de profil (2019-21, 2020-26), alte câteva reuniuni sunt planificate pentru luna decembrie curent, iar cele mai active au fost grupurile de lucru pentru dezvoltarea transportului auto și infrastructurii drumurilor-8 (2019-3, 2020-4), ocrotirea sănătății-5 (2019-1, 2020-3), educație-2 (2019-0, 2020-3), transport feroviar-2 (2019 și 2020, câte 2 ședințe) ș.a..

La toate ședințele grupurilor de lucru sunt implicați experții de pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv responsabilii din oficiile reprezentanților politici de la Chișinău și Tiraspol reieșind din rolul coordonator ale acestora în activitatea acestor formate tehnice de interacțiune. 

De-a lungul ultimelor decenii, au venit tot soiul de semnale de alarmă din stânga Nistrului, unele dintre acestea fiind mai actuale ca niciodată. Care sunt cele mai grave forme de încălcare a celor mai elementare drepturi și libertăți ale omului în așa-zisa Transnistria?

Alin Gvidiani: Cu regret, situația drepturilor omului în regiune este foarte îngrijorătoare și continuă să se degradeze în contextul multiplicării cazurilor de abuz în privința cetățenilor, Biroul fiind sesizat adeseori pe multiple încălcări ce au loc în raioanele de est ale țării, notificările respective parvin nemijlocit de la victime, rudele acestora, apărătorii drepturilor omului, persoane fizice, instituții publice și din mediul asociativ sau ne autosesizăm pe marginea oricăror informații apărute în spațiul public sau vehiculate în rețelele sociale de comunicare.

Impedimentele artificiale în calea liberei circulații a populației în direcția localităților din stânga Nistrului și municipiul Bender s-au intensificat pe parcursul ultimilor 10 ani și acestea rezultă din prezența și sporirea infrastructurii posturilor neautorizate de control transnistrene în proximitatea localităților necontrolate efectiv de către Chișinău, intensificarea filtrelor de verificare a persoanelor, mărfurilor și autovehiculelor, aplicarea așa-numitului regim migrațional cetățenilor Republicii Moldova, impunerea diferitor plăți vamal-fiscal-rutiere în afara cadrului legal național, monitorizări ilegale a trecerilor de către colaboratori pretinși grănicerești cu încălcarea gravă a statutului Zonei de Securitate, menținerea listelor persoanelor indezirabile cărora le este interzis accesul în localitățile din regiune chiar dacă mulți dintre aceștia au domiciliu permanent în acel segment, limitarea activității subdiviziunilor teritoriale ale Republicii Moldova (de ex. interzicerea circulării pe uniforme a colaboratorilor de poliție în orașului Bender sau imposibilitatea petrecerii atribuțiilor funcționale de către aceștia în orașul cu regim sporit de securitate prenotat). 

În perioada 16 martie 2020-30 aprilie 2021, sub pretextul prevenirii și combaterii pandemiei, Tiraspolul a restricționat semnificativ circulația nestingherită a mai multor categorii de cetățeni și a mărit numărul posturilor neautorizate de control în perimetrul Zonei de Securitate, deplasarea prin acestea fiind posibilă doar în baza așa-numitelor decizii aprobate de centre de criză special create, în rezultat fiind afectați sute de mii de oameni cărora le era restricționat accesul la domicilii, familii, rude apropiate, locuri de muncă, farmacii, spitale, instituții de învățământ etc., locuitorii satelor din raionul Dubăsari din stânga Nistrului care circulau și se aprovizionau cu produse de primă necesitate doar prin intermediul feribotului peste Nistru, iar după sărbătorile pascale din anul curent cazurile de limitare a circulației au continuat să fie semnalate urmare a neevacuării infrastructurii unor posturi fixe/ mobile ale Tiraspolului, instalate adițional după luna martie 2020 (de ex. între satul Varnița și orașul Bender, între localitățile Hârbovăț și Proteagailovca ș.a.).

Persecuțiile pentru libertatea de exprimare și comentariile critice aduse la adresa exponenților administrației de facto ale regiunii, inclusiv pentru expunerile de opinii pe rețelele de socializare, au luat amploare în ultimii ani în regiunea transnistreană, fiind deschise sute de dosare penale în contextul înăspririi pedepselor și instituirii în așa-numitul cadru normativ local a noilor categorii de infracțiuni, fapt ce denotă tendința aprofundării cenzurii informaționale, monopolizării centralei puterii, eliminării factorilor incomozi și izolării populației de procesele ce au loc pe malul drept al Nistrului.

Victime ale acestor abuzuri devin concurenți politici și ,,oficiali” locali care pur și simplu sunt neutralizați prin fabricarea de cauze artificiale și privarea ilegală de libertate timp îndelungat, formatori de opinie și jurnaliști ce publică materiale ce ies din tiparele liniei informaționale controlate, autori ai unor studii privind situația dezastruoasă în diferite sfere din regiune (armată, medicină, protecție socială etc.), oameni de afaceri ce deranjează, promotori ai drepturilor omului, cetățeni ce își exprimă punctul de vedere, mulți dintre aceștia reușesc să părăsească localitățile de domiciliu și se stabilesc pe malul drept sau pleacă peste hotarele țării, dar nu mai pot reveni acasă deoarece sunt dați în căutare, alții au fost reținuți și se află în detenție ilegală, fiind refuzat accesul la aceștia a medicilor calificați, apărătorilor și a reprezentanților instituțiilor de pe malul drept, precum și neglijate cererile Chișinăului de eliberare din detenție și de restabilire în drepturile universal garantate.

Indignare trezește și restricționarea permanentă în regiune a activității instituțiilor și a anumitor categorii de persoane de pe malul drept al Nistrului: a funcționarilor publici aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu (de ex. imposibilitatea inspectării și evaluării proceselor de producție la întreprinderile a căror activitate este licențiată de autoritățile abilitate moldovenești), interzicerea accesului jurnaliștilor și a reprezentanților mass-media ce activează conform cerințelor legislației în vigoare pentru reflectarea realităților pe teren/realizarea unor materiale informative la fața locului (între timp reporterii din regiune au intrare liberă chiar și în clădiri guvernamentale la Chișinău și activ/nerestricționat acordă întrebări), reprezentanților ombudsmanului și a apărătorilor drepturilor omului pentru a acorda asistență solicitanților, persoanelor care au adus critici în privința diferitor evenimente și procese din regiune, acestea fiind incluse în liste de persoane nedorite, multe dintre care figurează în dosare administrative/penale și aceasta în lumina deplasărilor nestingherite pe întreg teritoriul țării și peste frontiera de stat ale ,,oficialilor” din regiune cu retorica agresivă la adresa Chișinăului ce promovează zilnic acțiuni incompatibile cu suveranitatea și integritatea teritorială a țării.

O practică frecventă a devenit în regiune acuzarea, urmărirea penală, sechestrarea de cetățeni și de bunuri, plasarea acestora în detenție ilegală îndelungată, secretizarea excesivă a dosarelor respective și prohibirea contactelor cu orice persoane în afara de cele cu reprezentanții structurilor de forță/special delegați, majoritatea învinuirilor excesive și abuzive fiind aduse pentru pretinse trădări de patrie, acțiuni calificate ca având un caracter extremist și injurii aduse liderului de la Tiraspol, la fel au început să se multiplice dosarele deschise pentru așa-numitele acțiuni sau declarații publice, inclusiv în rețeaua Internet, prin care se neagă sau se denaturează rolul pozitiv al misiunii de pacificare curente, desfășurate în perimetrul Zonei de Securitate.

Încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în regiune este omniprezentă în toate domeniile: proprietate privată, educație în limba maternă, ocrotirea sănătății, dreptul la muncă, inviolabilitatea domiciliului, nerespectarea principiului prezumției de nevinovăție, acces la justiție echitabilă și în fața instanțelor împuternicite prin lege și multe altele.

Deși pe multe cazuri sunt pronunțate definitiv hotărâri judiciare de nivel național sau internațional (de ex. pe cauze pronunțate de CEDO), prin care se dispune întreprinderea unor măsuri concrete (de exemplu: eliberarea imediată și necondiționată din detenția ilegală, compensarea prejudiciilor materiale și morale provocate) acestea rămân a fi neexecutate ani în șir și desconsiderate la Tiraspol.

Autoritățile de la Chișinău iau toate acțiunile posibile pentru a oferi asistență persoanelor ale căror drepturi au fost lezate în regiune, însă acestea sunt limitate în capabilitățile de intervenție în contextul lipsei controlului efectiv și a pârghiilor directe de remediere și din aceste considerente se apelează în permanență la partenerii internaționali întru sincronizarea și activizarea capacităților de intervenție/influență și obținerea unor rezultate perceptibile în lumina standardelor universal garantate de protejare a drepturilor omului.

Cum au fost discuțiile și opiniile exprimate în cadrul consultărilor pe noua declarație din acest an privind procesul de negocieri în formatul ”5+2” referitor la reglementarea transnistreană? Care ar trebui să fie, în opinia dumneavoastră, cele mai importante puncte ale acestui proces? Care au fost și sunt cele mai mari probleme presupuse de aceste consultări?  

Alin Gvidiani: Uzual, în prima decadă a lunii decembrie a fiecărui an se fac totalurile activității Președinției în exercițiu a OSCE, în anul acesta se finalizează Președinția din partea Suediei, iar pentru anul 2022 aceasta va fi preluată de către Polonia.

Reflectarea rezultatelor și evaluărilor pe dimensiunea transnistreană, dar și punctarea anumitor deziderate și apeluri pentru perioada următoare sunt formulate în declarații dedicate negocierilor privind reglementarea transnistreană, conținutul cărora inițial se coordonează de către Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu și Misiunea OSCE cu delegația Republicii Moldova, reprezentanții mediatorilor și observatorilor în formatul de negocieri ,,5+2”, se agreează un concept reciproc acceptabil, iar după atingerea consensului proiectul se prezintă Președintelui în exercițiu al OSCE, se include pe agenda Consiliului Ministerial ce întrunește toți miniștrii de externe ai celor 57 de state participante la OSCE și se aprobă în cadrul acestuia.

Din 2012 (reuniunea de la Dublin, sub egida Președinției irlandeze) și până în prezent au fost aprobate 10 asemenea declarații, ultima fiind definitivată în cadrul consultărilor desfășurate pe parcursul lunii noiembrie curent și aprobată în data de 03 decembrie 2021, la reuniunea de la Stockholm, sub egida Președinției suedeze a OSCE.

Discuțiile și opiniile exprimate în cadrul consultărilor pe noua declarație din acest an au fost foarte interactive, fiind purtate dezbateri cu argumentări din poziționări diferite pe tematica transportului auto și a situației drepturilor omului în regiunea transnistreană, iar partea moldovenească a accentuat și necesitatea consemnării angajamentelor pentru restabilirea unor sisteme și armonizarea unor cerințe unice în anumite domenii pe întreg teritoriul țării, dar și obligativitatea soluționării problemei sediilor pentru școlile cu predare în limba română din regiune, ultimele două însă deși nu au fost reflectate în textul final al declarației au fost acceptate de către participanți ca fiind direcții prioritare de mișcare pe viitor.

Elementele strategice primordiale ce rezidă din fiecare declarație ministerială reies din reiterarea sprijinului ferm al tuturor statelor participante la OSCE pentru formula de reglementare atotcuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în hotarele internațional recunoscute și cu atribuirea unui statut special regiunii transnistrene, precum și apelul de a atinge progrese tangibile în toate coșurile de pe agenda procesului de negocieri (coșul social-economic, coșul aspectelor generale de drept, umanitare și drepturile omului, coșul reglementării atotcuprinzătoare, inclusiv aspecte instituționale, politice și de securitate), în limitele parametrilor enunțați supra.

Ca și în anii precedenți, declarația din anul 2021 accentuează necesitatea continuării abordării axate pe marcarea rezultatelor concrete în procesul de reglementare și angajării permanente în negocieri, consolidând realizările anterior marcate pentru a construi o bază solidă întru avansarea procesului de reglementare, evidențierea importanței formatului ,,5+2” și a rolului OSCE în aceste procese, îndemnul de a convoca noi runde de negocieri în formatul Conferinței permanente pe probleme politice, precum și salută și încurajează continuarea eforturilor active ale mediatorilor și observatorilor internaționali, cu utilizarea potențialului lor deplin întru obținerea progreselor pe toate dimensiunile care să conducă la soluționarea finală a conflictului transnistrean.

Pe domenii tematice, declarația din acest an aplaudă interacțiunea dezvoltată în combaterea COVID-19 și asistența oferită regiunii de către Republica Moldova prin aprovizionarea cu doze de vaccin și alte ajutoare umanitare, încurajând intensificarea cooperării într-o asemenea manieră și pe alte aspecte umanitare în interesele locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, impulsionează dialogul și eforturile pe filiera protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, relevând serioase îngrijorări pe cazuri individuale și care afectează viața cotidiană a populației din regiune, precum și reliefează necesitatea implementării accelerate a Deciziei protocolare din 24 aprilie 2018 privind asigurarea participării în traficul rutier internațional a autovehiculelor din regiunea transnistreană ce nu desfășoară activități comerciale și a continuării lucrului și pe alte teme din sfera transportului auto, în corespundere cu cerințele Convenției de la Viena asupra circulației rutiere din 08 noiembrie 1968.

Remarcăm în cele din urmă că grație atitudinii constructive manifestate din partea tuturor participanților, dorinței acestora de a realiza noi evoluții pozitive pe dosarul transnistrean, care spre regret nu se urmăresc pe alte zone de conflict, dar și a intervențiilor argumentate, obiective și convingătoare ale delegației moldovenești s-a reușit obținerea, deși parțială, dar totuși a unor succese remarcabile și în traiectoria obiectivului de reintegrare a Republicii Moldova, ulterior, urmând a fi sporite eforturile în vederea aprofundării cooperării cu actorii internaționali și a obținerii suportului acestora pe subiectele de interes național major și strategic pentru obiectivul de reglementare definitivă, încadrat în unitatea și integritatea teritorială a țării.

Având în vedere expertiza dumneavoastră în acest domeniu, care credeți că vor fi dominantele relațiilor R. Moldova cu separatiștii ruși de la Tiraspol, în cursul apropiatului an viitor? Ce evoluții preconizați?   

Alin Gvidiani: Cu titlu de precizare inițială, țin să menționez că autoritățile Republicii Moldova construiesc și dezvoltă relații bilaterale și instituționale exclusiv cu statele internațional recunoscute și cu care au fost încheiate tratate/convenții/acorduri de cooperare și/sau relații de asistență/coordonare a unor măsuri în anumite domenii de intervenție comună.

Cu unitățile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova din stânga Nistrului și municipiul Bender, pe perioada nereglementării conflictului și a imposibilității exercitării unui control efectiv asupra situației din regiune, dar și reieșind din necesitatea menținerii unor canale de dialog specifice pentru a interveni în identificarea unor soluții viabile la problemele stringente ale locuitorilor, Chișinăul a instituit, păstrează și va continua asigurarea interacțiunii strict în platformele de comunicare convenite în negocieri, după cum urmează: formatul ,,5+2”, canalul reprezentanților politici, contactele periodice la nivel de lideri, grupurile de lucru pentru întărirea încrederii, platforma Comisiei Unificate de Control. 

Formalizarea parteneriatelor interstructurale între cele două maluri ale Nistrului este pasibilă în prezent de interpretări ambigui, nu are o bază normativă de referință (statut juridic determinat din care să derive), generează sensibilități politice accentuate și în măsură să separe mai mult decât să reintegreze spațiile unice, de aceea abordarea cea mai propice constă în extinderea prestării serviciilor oferite de autoritățile împuternicite prin lege în localitățile din estul țării, replicarea standardelor/bunelor practici naționale și internaționale la care s-a aderat în perimetrul regiunii pentru a le aproxima la cerințe uniforme, antrenarea cetățenilor din regiune în procesele/proiectele derulate de către instituțiile de profil ale Republicii Moldova și partenerii externi, instituirea măsurilor de sprijin pentru a ușura viața cetățenilor de pe malul stâng și din orașul Bender și a spori încrederea acestora în capacitățile autorităților publice naționale.

O concentrare mai pronunțată se va face pe promovarea politicilor guvernamentale performante și eficiente la capitolul reintegrarea țării, cu antrenarea expertizei responsabililor instituționali de problematica transnistreană și utilizarea potențialului politico-legislativ al Comisiei parlamentare speciale de monitorizare și control parlamentar asupra politicii de reintegrare a Republicii Moldova (instituită prin Hotărârea Parlamentului nr.165/2021 din 04 noiembrie 2021) menită să formeze pe platforma sa de activitate poziții și mandate clare și consolidate pentru procesul de negocieri și în implementarea politicilor ce vizează apropierea locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului și rezolvarea problemelor actuale ale acestora.

Formatele de dialog existente între Chișinău și Tiraspol, inclusiv comunicarea cotidiană la nivelul oficiilor reprezentanților politici, vor continua să fie menținute active, cu utilizarea tuturor formelor de intervenție ce se impun și transmiterea mesajelor despre viziunile/solicitările în raport cu evenimentele, activitățile și intențiile de resort, or, anume grație interacțiunii în aceste platforme sunt informați și conectați la proces mediatorii și observatorii din formatul de negocieri ,,5+2”, cărora, după caz, li se transmit anumite solicitări și apeluri și este salutabilă o vizibilitate mai pronunțată a acestora întru a sprijini identificarea soluțiilor viabile, acordarea asistenței necesare persoanelor vizate și sprijinirea procesului de reglementare.

Pentru perioada următoare, Chișinăul va insista pe lichidarea restanțelor rămase/regreselor marcate pe mai multe filiere, cum ar fi: pe problema revenirii în sedii adecvate a celor 8 instituții de învățământ cu predare în limba română, asigurării circulației nestingherite a fermierilor din raionul Dubăsari și a mijloacelor de transport ale acestora peste linia administrativă fără solicitări de așa-numite taxe de trecere, excluderii impedimentelor artificiale dispuse de către Tiraspol în privința localităților Varnița, Cocieri, Corjova, Molovata Nouă ș.a. (duble impuneri, posturi neautorizate de control a persoanelor și a mărfurilor сe obligă la plăți adiționale, tratarea nediscriminatorie a agenților economici înregistrați pe malul drept etc.), eliminării necondiționate a barierelor în calea liberei circulații înspre malul stâng și orașul Bender pentru toate categoriile de cetățeni (inclusiv, a așa-numitelor regimuri migraționale și a listelor persoanelor indezirabile în regiune), punerii în aplicare a unui mecanism funcțional de monitorizare și de apărare a drepturilor fundamentale ale omului în estul țării, deblocării accesului în regiune pentru mass-media și promotorii drepturilor omului din dreapta Nistrului, prestării fără obstacole a serviciilor publice oferite de subdiviziunile teritoriale ale autorităților moldovenești cetățenilor din regiune, intensificării măsurilor comune de combatere a COVID-19, aducerii treptate a activităților economic-comerciale, financiar-bancare, fiscal-vamale, social-medicale ș.a. din regiune în corespundere cu standardele unice de pe întreg teritoriul țării.

Retorica confrontaționistă de mai departe a factorilor de control de la Tiraspol, învinuirea continuă de toate nereușitele a autorităților moldovenești, tactica solicitărilor maximaliste la adresa Chișinăului, crearea aparențelor de dezvoltare pretins paralelă a celor două maluri, amplificarea cenzurii informaționale și consolidarea verticalei puterii sunt tehnici previzibile ce se vor evidenția în regiune și în următoarea perioadă, însă la fel se va conștientiza interdependența foarte mare de procesele și dinamicele din dreapta Nistrului/estul Europei, distructivitatea izolării integrale, necesitatea mișcării spre noi etape de compromis/deschidere, impulsul de a se încadra în era modernizărilor și a standardelor calitative de viață, ecoul maselor de a trăi într-un spațiu unic, pașnic, democratic și de dezvoltare durabilă, iar în acest sens, Chișinăul va face uz de toate pârghiile posibile pentru a ajuta, a apropia și a dizolva diferențele artificiale/stereotipurile desuete/miturile inventate.

Care au fost acțiunile întreprinse de autoritățile Republicii Moldova pentru a ajuta cetățenii din stânga Nistrului și orașul Bender în prevenirea și combaterea pandemiei Covid-19?

Alin Gvidiani: La riscurile și vulnerabilitățile generate de pandemia COVID-19, în regiune s-au adăugat și restricțiile dure ce au fost impuse de către Tiraspol sub acoperământul declarării stării de urgență, începând cu a doua jumătate a lunii martie 2020 și care treptat s-au relaxat până la finele lui aprilie 2021, dar, de pe urma cărora au fost afectați, inclusiv prin blocarea liberei circulații, nu doar cetățenii, ci și pacienții ce necesitau acces urgent la medicamente compensate și oferite gratuit pe malul drept, precum și cadrele medicale cu domiciliu permanent în regiune și cu loc de muncă în centrele de sănătate ale Republicii Moldova, Chișinăul în comun cu partenerii externi fiind nevoit să acopere în perioada aprilie 2020-februarie 2021 cheltuielile de acomodare temporară a acestora în proximitatea locului de muncă pentru a nu fi plasați în autoizolarea obligatorie în regiune după trecerea prin posturile neautorizate ale Tiraspolului.

În primăvara anului 2020, după ce a fost sistată activitatea punctelor de trecere de pe segmentul central (transnistrean) al frontierei de stat moldo-ucrainene, nefiind posibile importurile de medicamente și alte produse strict necesare efectuate de către agenții economici din regiune, Chișinăul imediat a venit în întâmpinare și a prevăzut proceduri adaptate în dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale și convocarea în regim de urgență și în termeni restrânși a comisiilor de profil întru examinarea operativă a dosarelor și emiterea autorizațiilor de import, fără perceperea plăților vamale, în condițiile înregistrării întreprinderilor respective la Agenția Servicii Publice și a rămânerii bunurilor corespunzătoare exclusiv pentru consum în regiune.

La inițiativa Chișinăului, în data de 6 mai 2020 reprezentanții Biroului OMS în Republica Moldova au efectuat o misiune tehnică de documentare în regiunea transnistreană, după care au formulat un set de recomandări și o foaie de parcurs privind măsurile comune OMS-autorități naționale-specialiști de pe ambele maluri ce urmau a fi implementate în regiune întru eficientizarea și uniformizarea acțiunilor de răspuns și contracararea riscurilor pandemice.

Ulterior, asistența Chișinăului s-a materializat printr-o serie neîntreruptă de măsuri de sprijin pentru regiunea transnistreană a țării: investigarea în laboratorul virusologic al ANSP a  probelor colectate de la persoanele cu domiciliu în regiune, oferirea de teste autorizate pentru depistarea infectării cu COVID-19, donarea de echipamente medicale performante din loturile de ajutoare umanitare recepționate de la donatorii externi (dispozitive mobile cu raze X, monitoare portabile, pulsoximetre, ventilatoare, pompe pentru infuzii, ochelari, măști și halate de protecție etc.), transferul la spitalele calificate de pe malul drept a pacienților în stare gravă pentru tratare și recuperare, inclusiv, cu ambulanțele special dotate pentru transportarea asistată a persoanelor aflate în stare de urgență (pe cazuri complexe s-a facilitat transferul la instituții specializate de peste hotarele țării, în temeiul acordurilor bilaterale de colaborare încheiate, de ex. prin intermediul serviciilor transfrontaliere SMURD dintre Republica Moldova și România), acordarea medicamentelor compensate din partea Republicii Moldova pentru circa 13 mii de beneficiari din regiune, asigurarea cu polițe medicale obligatorii pentru fi posibilă deservirea gratuită în centrele medicale naționale și multe altele.

În vederea aducerii protocoalelor clinice din regiune la bunele practici internaționale și naționale, eficientizării normelor de protecție epidemiologică în corespundere cu recomandările OMS, organizării unui proces centralizat și uniformizat de imunizare a populației, de colectare și de monitorizare a datelor dar și de sistematizare a acestora în rapoartele de profil, administrării optime a vaccinelor la diferite etape și pe categorii de populație, gestionării practice a cazurilor severe de COVID-19 ș.a., specialiștii din instituțiile competente ale Republicii Moldova în comun cu reprezentanții OMS și partenerii de dezvoltare au oferit zeci de cursuri de instruire, de dezvoltare a abilităților și de împărtășire a cunoștințelor pentru lucrătorii medicali și experții din domeniul sănătății din regiunea transnistreană.

O cantitate substanțială de doze de vaccin anti-COVID-19, primită de către Republica Moldova cu titlu de donație sau procurată din resurse bugetare, reieșind din principiul proporționalității și conform unui mecanism de distribuție pe unități administrativ-teritoriale, aprobat de către Ministerul Sănătății, a fost repartizată și livrată pentru administrare în regiunea transnistreană, până la ziua curentă fiind vorba de peste 315 mii de doze de vaccin de la diferiți producători și distribuitori (Pfizer, AstraZeneca, Johnson&Johnson, Sinopharm, Sinovac, Sputnik V), acestea fiind transmise împreună cu alte articole conexe (seringi, solvenți, cutii de siguranță ș.a.) și setul documentar însoțitor.

La fel, o realizare majoră în anul curent a fost aprobarea de către Ministerul Sănătății a unui model unic de certificat ce atestă vaccinarea anti-COVID-19 pentru locuitorii de pe întreg teritoriul țării, emis de un sistem informațional central, cu sistematizarea datelor într-un Registru electronic național, posedând elemente avansate de calitate și de securitate, inclusiv un QR cod descifrabil cu aplicații de pe telefonul mobil, posesorilor certificatelor cu domiciliu în localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender fiindu-le oferită și facilitatea reconfirmării certificatelor respective la instituțiile medico-sanitare publice ale Republicii Moldova din apropiere, cu aplicarea ștampilei cadrului medical abilitat și a parafei instituției de certificare, iar, și mai recent au devenit accesibile și funcționale certificatele de vaccinare în format electronic (pot fi descărcate de pe platforma online), conforme standardelor internaționale și ale OMS, și recunoscute în mai multe țări, inclusiv din spațiul UE și de către Marea Britanie.

Asistența oferită de autoritățile competente ale Republicii Moldova în raport cu locuitorii și specialiștii din estul țării vizează implementarea întregului spectru de obiective statuate în Planul național de imunizare anti-COVID-19, aprobat prin Hotărârea nr.41 din 13.01.2021 a Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică: aspecte de logistică, distribuție și administrare a vaccinurilor, stabilirea grupurilor de populație ce urmează a fi vaccinată în mod prioritar, instruirea resurselor umane privind imunizarea eficientă și managementul efectelor adverse post-imunizare, monitorizarea și evaluarea procesului de vaccinare, comunicarea în vederea sporirii gradului de acceptabilitate și conștientizare despre importanța vaccinării.