CEDO a respins plângerea în care Ion Țiriac acuza faptul că i-a fost încălcat dreptul la viață privată de către jurnaliști

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a anunțat marți faptul că cererea miliardarului Ion Țiriac, cel care acuza că i-a fost încălcat dreptul la viață privată și de familie prin publicarea, de către ziarul Financiarul, în 2010, a unui articol referitor la averile mai multor personalități române și datoriile acestora către statul român, nu îndeplinește condițiile de admisibilitate.

„În hotărârea de cameră de astăzi în cazul Țiriac (cererea nr. 51107/16), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în unanimitate, că nu a existat «nicio încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenția europeană a drepturilor omului». Cazul se referea la un articol de presă presupus defăimător despre domnul Țiriac și procedura judiciară care a urmat.

Curtea a constatat în special că, întrucât articolul a fost un amestec de judecată de valoare și a susținut declarații bazate pe fapte, nu a avut niciun efect negativ perceptibil asupra vieții reclamantului și, întrucât nu a fost scris cu rea-credință, constatarea instanțelor interne în favoarea jurnalistului și publicației fuseseră în conformitate cu Convenția”, se arată într-un comunicat emis marți de CEDO.

„Întrucât articolul se referea la activitățile și practicile de afaceri ale unora dintre cei mai bogați români și efectul acestora asupra sistemului de colectare a impozitelor publice, Curtea este convinsă că acesta era de interes public. CEDO a fost de acord cu instanțele naționale că articolul nu s-a referit la viața privată a reclamantului, ci mai degrabă la activitățile sale profesionale și nu se referea exclusiv la el. Instanțele nu i-au examinat „conduita anterioară” și, prin urmare, aceasta a făcut parte din evaluarea Curții (...) Curtea a hotărât că nu a existat rea-credință din partea reporterului sau vreo repercusiune perceptibilă asupra vieții reclamantului. Având în vedere cele de mai sus, Curtea a considerat că instanțele naționale au echilibrat drepturile concurente în joc în conformitate cu criteriile stabilite în jurisprudența Curții. Nu a existat nicio încălcare a articolului 8 din Convenție”, se arată în motivarea deciziei CEDO.

Țiriac, înfrângeri pe linie în fața instanțelor din România

În 2010, un jurnalist de la ziarul național Financiarul a publicat un articol intitulat „Cincisprezece multimilionari și datoriile lor de un sfert de miliard de lei către stat – Rețeta succesului în afaceri este garantată atunci când afacerile sunt finanțate din fonduri publice sau nu se plătesc taxele ”.

Articolul se referea la datoriile către Statul român ale celor mai bogați 15 afaceriști din România, incluzându-l astfel și pe Ion Țiriac. Potrivit articolului, doar două dintre persoanele nominalizate datorau statului român mai mult decât Ion Țiriac.

În articol se arăta faptul că averea de 900 de milioane de euro a lui Țiriac „nu a fost suficientă pentru a acoperi găurile aduse în bugetul statului de către partenerul său… societatea MECB SRL, care datorează Statului 5.586.833 lei”, o altă datorie nominalizată a firmelor în care este implicat Ioan Țiriac - 312.637 lei – fiind reținută în sarcina UCR SA. 

„Milionarul are datorii suplimentare tot prin societatea PAM SA”, și a sugerat că fiscul „numără datoriile companiilor închise în timp ce milionarii numărau banii din conturile lor personale offshore”, se mai arăta în articolul din 2010 al jurnaliștilor de la Financiarul, publicația amintind și faptul că marea majoritate a oamenilor de afaceri care nu își plătiseră datoriile către stat au fost conectați direct la contractele de achiziții publice”.

Ca urmare a publicării articolului, Ion Țiriac a intentat acțiune împotriva jurnalistului și împotriva holdingului ce deținea ziarul Financiarul, afirmând că articolul a fost defăimător în privința lui și a companiilor în care a fost implicat. Țiriac a pretins 130.000 de euro cu titlu de daune moral, deoarece articolul i-ar fi încălcat drepturile la imaginea personală, onoare și demnitate. Tot Țiriac a susținut, în plus, și faptul că jurnalistul nu a reușit să ofere cititorilor informații clare și exacte, acuzând nenumărate mistificări ale realității și respingând multe dintre suspiciunile de fraudă financiară enumerate.

Afaceristul a pierdut primul proces, la Tribunalul București, instanța reținând faptul că jurnalistul a acționat cu bună-credință și că articolul a fost o combinație de declarații bazate pe fapte și judecăți de valoare. În 2015, recursul lui Țiriac împotriva deciziei Tribunalului București a fost respins de către Curtea de Apel București, judecătorii considerând că materialul de presă, care avea legătură cu clasamentul anual al românilor bogați publicat de Financiarul, viza o chestiune de interes public, adică datoriile pe care bogații le-ar putea avea față de stat.

Țiriac a atacat și această decizie la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța supremă respingându-l, de asemenea, și reținând faptul că instanța inferioară a interpretat și aplicat corect normele naționale și internaționale relevante.