Doru Mărieș pregătește o PLÂNGERE PENALĂ împotriva groparului Dosarului Revoluției de la SPM. Solicitarea transmisă de Asociația 21 Decembrie ministrului Justiției, Cătălin Predoiu

După interviul acordat recent publicației Podul.ro în care a detaliat cum a fost îngropat Dosarul Revoluției de către șeful Secției Parchetelor Militare, Cătălin Ranco Pițu, președintele Asociației 21 Decembrie 1989, Doru Mărieș, i-a transmis o solicitare ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, de a demara procedura de revocare din funcție a procurorului-șef militar. De asemenea, Doru Mărieș a anunțat că Asociația 21 Decembrie 1989 urmează să formuleze o plângere penală împotriva lui Ranco Pițu pe tema instrumentării Dosarului Revoluției, existând elemente solide care să justifice un astfel de demers. 

CITIȚI ȘI INTERVIUL: Groparii Dosarului Revoluției, de la SPM, acuzați cu documente de INFRACȚIUNI grave. Doru Mărieș: "Ranco Pițu a primit bolovanul în cap de la ÎCCJ!"

Redăm textul complet al solicitării transmise de Asociația 21 Decembrie 1989 către ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: 

"DOMNULUI MINISTRU AL JUSTIȚIEI

Marian - Cătălin Predoiu

Asociația “21 Decembrie 1989”, reprezentată prin Președinte Teodor Mărieș, vă solicită ca în baza prevederilor Legii nr. 303/2004 să declanșați:

Procedura de revocare din funcție

a Procurorului militar șef al Secției Parchetelor Militare, col mag. Pițu Cătălin-Ranco pentru următoarele motive:

1. A încălcat în mod grav și repetat legea cu ocazia instrumentării și a emiterii rechizitoriului în dosarul penal nr. 11/P/2014 - DOSARUL REVOLUȚIEI, motiv pentru care judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat rechizitoriul, dar și o parte importantă a probelor administrate, restituind dosarul la parchet pentru refacerea urmăririi penale.

În acest mod procurorul respectiv a distrus în mare parte munca antecesorilor săi desfășurată timp de 32 de ani, afectând aproape iremediabil interesele legitime ale celor peste 8.500 de victime din dosar.

Cele mai bune argumente ale susținerilor noastre sunt motivele reținute de judecătorul de la Înalta Curte de Casație și Justiție în hotărârea sa rămasă definitivă, din care redăm pe scurt:

„Admite, în parte, cererile şi excepţiile invocate de Asociația „21 Decembrie 1989” în calitate de reprezentant al persoanelor vătămate...

Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 11/P/2014 din data de 05 aprilie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare din perspectiva următoarelor aspecte:

- în ceea ce privește numărul total al volumelor de urmărire penală ce conțin probele relevate de parchet în susținerea acuzațiilor aduse inculpaților atât sub aspectul laturii penale cât și al laturii civile și care, cu respectarea dispozițiilor legale în materia reunirii, compun dosarul nr. 11/ P/2014;

- verificarea sub aspectul legalității și temeiniciei a actului de sesizare de către procurorul ierarhic superior;

- descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare a instanței în sarcina inculpaţilor Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și gl. (rtr.) Rus Iosif, indicarea şi analiza mijloacelor de probă, identificarea și stabilirea identităţii persoanelor vătămate, părților civile ori succesorilor acestora prin raportare la acuzațiile aduse fiecărui inculpat din cauză;

- nelegalitatea „depozițiilor” persoanelor ascultate în fața Comisiilor senatoriale și care au dobândit calitatea de suspecţi/inculpați în cauză;

- nelegalitatea administrării unor depoziții de martori/persoane vătămate, după redeschiderea urmării penale în cauză;

- nelegalitatea administrării mijloacelor de probă constând în Rapoartele întocmite de Comisia Senatorială privind evenimentele din decembrie 1989, Sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989, Documentarul privind Marele Stat Major din cadrul M.Ap.N., „Cartea revoluției române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu, documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acțiunile întreprinse de Direcția de Cercetare a Armatei pentru perioada 17.12 - 31.12.1989, datate mai 1991…”.

2. A falsificat data rechizitoriului din DOSARUL REVOLUȚIEI

Astfel, deși rechizitoriul poartă data semnării de 5 aprilie 2019, deținem dovezi video din care rezultă că această dată este falsă și că în realitate rechizitoriul respectiv a fost semnat de dl. Pițu abia pe data de 08 aprilie 2019.

Semnarea acestui rechizitoriu a avut loc, în aceste condiții, în biroul dl. Coșneanu, pe atunci procuror militar șef, care l-a și confirmat la 17 secunde după ce dl. Pițu îl semnase în calitate de autor.

Rezultatul cel mai grav al acestor fapte de mistificare a realității de către cei doi procurori militari, asistați de consilierul procurorului general, este atragerea nulității absolute a rechizitoriului cu dată „măsluită”.

Pentru clarificarea acestui aspect am adresat de dată recentă mai multe cereri Secției Parchetelor Militare, condusă de dl. Pițu, în care am solicitat să se precizeze clar datele la care rechizitoriul respectiv a fost emis (semnat) de procuror și apoi confirmat de procurorul șef.

Acesta ne-a dat răspunsuri neadevărate conform cărora rechizitoriul ar fi fost semnat (emis) pe 5 aprilie 2019, când, din probele video deținute de noi, rezultă fără putere de tăgadă că în realitate acest act a fost semnat la data de 8 aprilie 2019.

Conform legii, data rechizitoriului este un element esențial al acestuia, ori, contrafacerea acestui element de bază, determină caracterul nul al întregului document.

Deci, dl. Pițu voia să soluționeze problemele judiciare ale REVOLUȚIEI ROMÂNE pe baza unui rechizitoriu falsificat chiar de acesta.

Am semnalat, printre altele, acest aspect de nelegalitate a rechizitoriului judecătorului de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde am depus și înregistrarea video din care reiese că data reală a semnării rechizitoriului este 08.04.2019 și nu cea trecută în document, respectiv 05.04.2019.

Judecătorul fondului camerei preliminare a hotărât că o astfel de faptă a procurorului militar șef nu poate fi cercetată în cadrul procedurii de cameră preliminară, sugerând că ea trebuie sesizată ca faptă penală organelor de anchetă competente.

Această soluție a rămas definitivă pe data de 10.11.2021 prin respingerea definitivă a contestației parchetului, împrejurare în care urmează ca Asociația să formuleze plângere penală pentru fals și uz de fals.

3. A dispus în mod nelegal clasarea tuturor crimelor prin care au fost ucise, vătămate, arestate nelegal cele peste 3.000 de victime din perioada 14-22 Decembrie 1989, înlăturând practic din acest dosar singurele victime autentice ce au luptat împotriva Regimului Dictatorial Ceaușescu.

Prin această atitudine dl.Pițu a încălcat clar hotărârile C.E.D.O. date în materie.

În acest sens, instanța europeană, în Cauza „Vlase, Asociația 21 decembrie 1989 și Teodor Mărieș” contra Statului Roman, 2011, paragraful 125, precizează următoarele: „...În cele din urmă, Curtea reamintește că obligațiile statului în temeiul art .2 nu ar putea fi îndeplinite prin simpla acordare de despăgubiri, în urma unei proceduri civile deschisă la inițiativa reclamantului și nu a autorităților...Ancheta cerută de art. 2 din Convenție trebuie să poată duce la identificarea celor ce pot fi trași la răspundere…”.

4. Prin rechizitoriul său Pițu Cătălin Ranco a favorizat penal sute de participanți la săvârșirea crimelor din Decembrie 1989, pe care s-a făcut, pur și simplu, că-i uită pe drum.

Din studierea dos. pen.nr.11/P/2014 rezultă că pe parcursul urmăririi penale la acest dosar au fost conexate/reunite sute de dosare penale ce aveau ca obiect fapte de ucidere, rănire sau arestare ilegală a multor victime pe întreg teritoriul tării, fiind identificați și autorii acestora.

În cauza discutăm despre sute de persoane implicate în săvârșire infracțiunilor contra umanității, în calitate de autori, complici sau instigatori, față de care procurorul nu a mai dispus nici o soluție, nici de clasare a cauzei, dar nici de trimitere in judecata, majoritatea acestora fiind cadre active ale Ministerului Apărării Naționale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat parchetul să remită Asociației noastre o copie a Dosarului Revoluției, copie pe care o deținem și în prezent.

Din studierea dosarului de către avocații colaboratori ai Asociației noastre am identificat, doar cu titlu de exemplu, câteva din dosarele penale ce au fost reunite la Dosarul Revoluției în care există probe indubitabile despre implicarea directă a unor cadre militare în uciderea unor persoane civile inocente: nr. 885/P/1995, nr. 7/P/2006, nr. 159/P/2003, nr. 134/P/2003, nr. 482/P/1992, nr. 757/P/1996, nr. 19/P/2005; nr. 20/ P/2005; nr. 22/P/2005; nr. 35/P/2005 și nr. 36/P/2005.

Domnul Pițu s-a făcut pur și simplu că nu le vede deși toate aceste probe se aflau în dosarul său în care a trimis în judecată doar trei inculpați pentru cele 8.500 de victime.

Asociația noastră urmează să formuleze plângere penală împotriva acestui procuror militar pentru infracțiunea de favorizarea infractorului.

5. Tot în mod nelegal același procuror militar șef ascunde în arhiva secției sale alte peste o mie de dosare clasate cu fapte similare săvârșite în cadrul Evenimentelor din Decembrie 1989.

Aceste dosare au fost clasate nelegal pe aceleași temeiuri ale prescripției în condițiile în care crimele împotriva umanității sunt imprescriptibile, fără ca soluția să mai fie vreodată infirmată, acestea zăcând pur și simplu și la ora actuală, cu praful pe ele, în arhivele parchetelor militare, și aceasta numai prin voința procurorului militar Pițu care trebuia să le conexeze la dosarul său.

În condițiile în care C.E.D.O. a statuat ca astfel de fapte trebuie încadrate ca infracțiuni contra umanității, care sunt imprescriptibile, este evident că și soluțiile din aceste dosare trebuiau si ele infirmate, iar urmărirea penală ar fi trebuit să se continue, sub aspectul infracțiunii prevăzută si pedepsită de art. 439 C.pen., în dos. pen. nr.11/P/ 2014.

Cel căruia-i revenea obligația legală de infirmare a soluțiilor respective și, apoi, a reunirii acestor dosare cu dos. pen. nr. 11/P/2014, este chiar procurorul militar Pițu, în prezent procuror militar șef.

Acestea sunt o parte din nelegalitățile comise de procurorul Pițu Cătălin Ranco (ca anchetator și șef de secție), dar suficiente pentru a îndreptăți Asociația 21 Decembrie 1989 să vă solicite:

- ca în baza prevederilor Legii nr. 303/2004 să declanșați Procedura de revocare din funcție a procurorului militar șef Pițu Cătălin Ranco, astfel încât aceasta să fie finalizată până la comemorarea eroilor la 32 de ani de la Revoluția Română.

Data 27.11.2021                                                                                                                                                                                                                                       Asociația 21 Decembrie 1989 

Președinte Teodor Mărieș".