VIDEO. Migranții se pregătesc să ia cu asalt frontiera poloneză, sub îndrumarea forțelor de securitate din Belarus. Acuzațiile Poloniei care vrea să ceară ajutorul NATO


VIDEO. Migranții se pregătesc să ia cu asalt frontiera poloneză, sub îndrumarea forțelor de securitate din Belarus. Acuzațiile Poloniei care vrea să ceară ajutorul NATO

Poliţia de frontieră poloneză acuză forţele de securitate din Belarus că le-ar da instrucţiuni şi echipamente migranţilor blocaţi în zonă pentru a luat cu asalt a frontierei dintre cele două ţări, relatează dpa, preluată de Agerpres. 

Pe fondul agravării crizei migranților, Polonia, Lituania şi Letonia iau în considerare posibilitatea de a cere convocarea unei reuniuni NATO pentru a răspunde acestei crize, a anunţat duminică premierul polonez Mateusz Morawiecki. Video la finalul textului.

Se pare că multe corturi au fost demontate din tabăra improvizată pe teritoriul belarus chiar din faţa punctului de trecere a frontierei cu Polonia de la Kuznica.

„Străinii primesc instrucțiuni, echipamente şi gaze lacrimogene din partea responsabililor belaruşi", a indicat într-un tweet Poliţia de frontieră poloneză.

Potrivit Ministerul Apărării polonez, unii migranţi au adunat crengi din pădure, iar mulţi reprezentanţi ai presei oficiale din Belarus se află la faţa locului.

Poliţia poloneză a folosit portavoci pentru a transmite mesaje în limba engleză prin care a avertizat mulţimea că va recurge la violenţă dacă migranţii nu respectă instrucţiunile.

Aceste informaţii nu au putut fi verificate din surse independente, întrucât presa şi angajaţii umanitari nu au acces în respectiva zonă încă de când Polonia a declarat stare de urgenţă de-a lungul graniţei sale în urmă cu mai multe săptămâni. Restricţii similare sunt în vigoare şi de partea belarusă.

De mai multe zile, mii de migranţi din Irak, Yemen, Siria sunt blocaţi în tabere improvizate în pădure la frontiera cu Polonia în timp ce temperaturile se apropie de pragul îngheţului.

Mulţimi de migranţi s-au adunat şi la graniţele cu Lituania şi Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, dar și aliatul său numărul 1, președintele rus Vladimir Putin, au fost acuzați de orchestrarea crizei migranţilor la frontiera de est a UE ca represalii la sancţiunile impuse de Bruxelles regimului său. El ar fi autorizat persoane din zone de criză să vină la Minsk cu avionul pentru ca apoi să-i redirecţioneze către ţările membre ale UE de la frontiera cu Belarus.

Canale afiliate opoziţiei belaruse de pe aplicaţia de mesagerie criptată Telegram au publicat duminică după-amiază înregistrări video care arată ceea ce par să fie grupuri mari de migranţi care se apropie de graniţa poloneză. „Sunt din ce în ce mai mulţi migranţi", potrivit canalului Nexta.

Sâmbătă seara, un grup de aproximativ 50 de migranţi a reuşit să străpungă o barieră de lângă localitatea poloneză Dubicze Cerkiewne, dar poliţia poloneză a anunţat ulterior că au fost reţinuţi după câteva ore, fiind redirecţionaţi direct spre graniţa belarusă.

Există voci critice care susţin că respingerea imediată a solicitanţilor de azil contravine dreptului internaţional, notează dpa.

Dar pe fondul legii privind starea de urgenţă instituită în prezent în zona de frontieră, Polonia afirmă că orice persoană care intră ilegal în ţară trebuie să-i părăsească teritoriul. În virtutea acestei legi, Varşovia a restrâns drepturile civile şi a interzis manifestaţiile în zonă.

O tentativă distinctă de trecere a frontierei în dreptul localităţii Kolonia Klukowicze a eşuat, au anunţat autorităţile poloneze. Un ofiţer polonez a fost rănit când migranţii au început să arunce cu pietre înspre vameşii polonezi.

Mulţi migranţi dorm sub cerul liber, unii dintre ei amenajându-şi adăposturi rudimentare în pădure.

Un sirian de 20 de ani este cea mai recentă victimă din rândul migranţilor blocaţi la graniţa dintre Belarus şi Polonia, cadavrul său fiind descoperit sâmbătă.

Polonia, Lituania şi Letonia iau în considerare posibilitatea de a cere convocarea unei reuniuni NATO pentru a răspunde acestei crize, a anunţat duminică premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Între timp, Letonia a început în weekend un exerciţiu militar neprogramat la frontiera sa de sud-est cu Belarus. Circa 3.000 de soldaţi din forţele armate regulate şi voluntari urmează să participe la aceste aplicaţii, a declarat duminică ministrul leton al apărării Artis Pabriks la televiziunea publică.

Manevrele, preconizate să se desfăşoară până în data de 12 decembrie, au ca scop să promoveze colaborarea pe scară largă între diferite unităţi militare şi structuri de comandă, precum şi logistica şi mobilitatea, potrivit unei purtătoare de cuvânt a Ministerului Apărării de la Riga.

Statele membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), între care Rusia şi Belarus, au fost informate despre aceste exerciţii, a declarat ea agenţiei de presă letone LETA.

Mulţi dintre migranţi speră să ajungă în Germania şi au circulat zvonuri potrivit cărora, începând de luni, vor exista autobuze care să-i transporte la graniţa cu Germania, notează dpa.

Ministerul de Externe german a dezminţit zvonurile, avertizând pe Twitter: "Cine răspândeşte aceste minciuni pune oamenii în mare pericol", conform agenţiei de presă citate. 

Guvernul irakian a anunţat că va organiza joi un prim zbor de repatriere a migranţilor irakieni blocaţi la frontiera între Belarus şi Polonia „pe bază voluntară", relatează luni France Presse.

„Irakul va efectua o primă cursă pentru cei care doresc să se întoarcă acasă de bună voie în data de 18 a acestei luni din Belarus, a declarat Ahmed al-Sahaf, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe irakian, la televiziunea publică în noaptea de duminică spre luni.

El nu a precizat câte persoane se vor putea îmbarca la acest zbor Minsk-Bagdad. Până acum, Irakul „a contabilizat 571 de irakieni" blocaţi la frontiera polono-belarusă care s-au declarat pregătiţi să revină „voluntar" în Irak, a explicat Sahaf. Mai multe detalii AICI



„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.