”Deținuții politici au fost împușcați în cap pentru a nu fi găurite hainele pușcăriei”. Criminalul în masă Alexandru Nicolschi bătea de sărea sângele pe tavan. Oroarea ”omului șobolan”, agent al NKVD

În remarcabilul volum ”Reeducarea de la Pitești. Cerberii penitenciarelor” (Editura Hyperliteratura, 2020), jurnalista, documentarista și scriitoarea Lucia Hossu-Longin schițează, în tușe groase, abominabilul profil al criminalului în masă Alexandru Nicolschi, aka Boris Grünberg, agent NKVD și satrap al Securității genocidare (foto dreapta sus). 

Vă prezentăm fragmentele amintite: 

”Adriana Georgescu (foto stânga sus), șefa de cabinet a generalului Rădescu, a fost arestată în 1945, alături de alți 25 de acuzați incluși într-o organizație a tineretului național-liberal. Adriana Georgescu evocă anchetele de la fosta închisoare Malmaison de pe Calea Plevnei în cartea La început a fost sfârșitul. Ea îl identifică pe cel mai brutal anchetator, ‹omul șobolan›, cum îl numește pe generalul Alexandru Nicolschi. 

Nu numai că Nicolschi coordona anchetele de la Corpul Detectivilor, dar participa personal la rafinarea metodelor de tortură. Violența acestor metode amintește de bătăile de la Pitești. El o maltrata pe ‹cățeaua reacționară›, cum o numea Nicolschi pe Adriana Georgescu, încercând să obțină declarații care să-i înfunde pe liderii politici marcanți. Iată cât de dur ancheta Nicolschi: ajutat de un manșon care acoperea o bară de fier, cu ajutorul căreia își lovea victima, o izbea și cu capul de pereți, o călca în picioare. 

Nicolschi a anchetat, a torturat, a ucis. A organizat capcana de la Tămădău, prin care a capturat 15 lideri național-țărăniști, pe care i-a anchetat personal. S-a numărat printre anchetatorii lui Lucrețiu Pătrășcanu, alături de Petea Goncearuc, Mișu Dulgheru și Ioan Șoltuțiu. A ordonat personal 54 de condamnări la moarte. Deținuții au fost împușcați în cap pentru a nu fi găurite hainele de pușcărie. 

A condus personal transferul a 7 partizani din Banat de la Gherla la Timișoara. În timpul nopții, aceștia au fost executați, deși aveau sentințe cu închisoare. Și în cazul lotului de la Babadag, regiunea Dobrogea, Alexandru Nicolschi, nemulțumit de faptul că 16 partizani nu au fost condamnați la moarte, obține îmbarcarea lor într-un vagon-dubă cu destinația Timișoara. Pe drum, în dimineața zilei de 10 martie 1950, aceștia au fost împușcați în cap. 

Procesul de reeducare prin tortură a fost inițiat de conducerea Securității sub stricta supraveghere a lui Gheorghe Pintilie și Alexandru Nicolschi. Nicolschi a semnat la 6 august 1953, în calitate de înalt oficial al Securității Statului, decizia MSS 559, prin care celor 89 de foști demnitari ai fostului regim, internați administrativ la Sighet, li se prelungea detenția cu 60 de luni. La acea dată, unii demnitari erau deja morți și îngropați: Ion Rășcanu, Constantin Tătăranu, Henri Cihoschi, Aurel Vlad, Gheorghe Brătianu. Acolo unde ancheta, Nicolschi bătea de sărea sângele pe tavan.

Au trecut 30 de ani de la căderea comunismului și niciun general din aparatul de Securitate, vinovat de represiune, nu a fost judecat sau condamnat”.