"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Energocom a achiziționat din Polonia primul milion de metri cubi de gaz natural furnizat pentru Republica Moldova de către partenerii de la PGNiG, prețul contractat fiind, conform oficialilor de la Chișinău, de 1000 de dolari pentru mia de metri cubi.
„Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova am accesat o cantitate mică de gaze naturale dintr-o sursă alternativă, adică nu a fost procurat de la Gazprom, dar a fost procurat pe piața internațională și iată că am primit prima cantitate de gaz foarte mică, de probă, dar am reușit o procurare pe piața internațională. Nu putem spune prețul. În contractele de acest tip standart pe piața europeană, prețul nu este indicat și aceasta se face pentru a menține cumva concurența pe această piață. Este considerat un secret comercial. Este un preț de piață și toată lumea se poate uita aproximativ care sunt prețurile. Suntem în zona a 1000 de dolari pe 1000 m3, în această regiune, nu pot spune exact prețul, este și o condiție a contractului, prețul nu este divulgat”, a declarat premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, în cadrul emisiunii ”În Profunzime”, de la ProTV.
Republica Moldova a intrat în stare de urgență în contextul crizei energetice pe 22 octombrie pentru o perioadă de 30 de zile. Prim-ministra a declarat că este necesară instituirea stării de urgență „ca să poată deroga de la anumite proceduri și anumite legi”.
Decizia istorică a Moldovei, asumată într-un context de criză, stârnește iritarea Moscovei
Din 14 octombrie Moldova a intrat în stare de alertă în sectorul energetic, stabilind un șir de măsuri, printre care și utilizarea păcurii pentru producerea energiei electrice și termice, dar și pregătirea unor măsuri compensatorii pentru consumatorii de gaze.
În contextul stării de alertă, Moldovagaz a anunțat care este deficitul de gaze naturale și categoriile de consumatori protejate, dar și ce categorii ar putea risca să rămână fără gaze, dacă nu va fi soluționată criza.
Ministrul Andrei Spînu (foto) a avut o deplasare la Sankt-Petersburg, Rusia, unde urma să se întâlnească cu șeful Gazprom, dar întrevederea nu a mai avut loc „din motive obiective” neprecizate, ceea ce demonstrează faptul că Moldova nu mai este dispusă să accepte termenii pe care Rusia obișnuia să îi impună prin intermediul unor astfel de negocieri mascate.
Iritarea Rusiei este demonstrată și de luările de poziție ale marionetelor politice din PSRM, comuniștii și socialiștii acuzând în mod isteric guvernarea PAS de faptul „că evită să se implice în negocierile privind livrarea de gaze naturale și pasează această responsabilitate pe MoldovaGaz, în timp ce lideri ai țărilor europene, ca Germania și Ungaria, au discutat cu Kremlinul și au obținut (chipurile) un preț favorabil și un contract de durată”.
Oficialii moldoveni au recunoscut însă, în mod oficial, faptul că Moscova a încercat să își impună termenii, fapt considerat inacceptabil de către guvernarea pro europeană de la Chișinău. „Ofertă propusă la acest moment de Gazprom nu este în avantajul cetățenilor noștri. Prețul cerut, care include condiții financiare și nefinanciare, inclusiv achitarea în termeni restrânși a datoriei istorice, este mai mare decât ofertele de pe piețele internaționale de gaz”, a afirmat explicit ministrul Andrei Spînu, fapt care a stârnit furia Rusiei și reacția sa ultimativă, aceea de a anunța că nu va mai livra gaz de la 1 decembrie, dacă Moldova nu va achita volumele contractate din septembrie și octombrie.
„Datoria inițială era de 433 de milioane de dolari, care ulterior din nerespectarea termenilor de achitare a crescut la 709 milioane de dolari. Cu toate acestea autoritățile de la Chișinău nu vor să recunoască această datorie”, a declarat Serghei Kuprianov, reprezentantul Gazprom.
Polonezii dau încă o lovitură Rusiei, prin contractul de furnizare cu Moldova
Amenințările și iritarea Moscovei nu sunt cauzate de simpla decizie a Moldovei de a cumpăra gaz din Polonia, ci de ceea ce reprezintă, în realitatea, asumarea, de către guvernarea pro-europeană de la Chișinău, a ”Modelului Polonez” de independență energetică față de Rusia.
Deschiderea unei noi piețe de furnizare a gazului în Moldova reprezintă o concretizare a planului Poloniei nu numai de a renunța la gazul livrat de Rusia, dar și de a se transforma într-un hub de distribuție alternativă a gazului pentru țările ”prizoniere” ale unor acorduri comerciale energetice impuse de Moscova.
În 2019, Piotr Naimsky, ministrul plenipotențiar polonez pentru infrastructura energetică strategică , a făcut publice planurile țării sale de a abandona gazul rusesc până la sfârșitul anului 202, Naimsky exprimându-și nemulțumirea față de prețul practicat de Gazprom și de condițiile acordului cu compania rusă, care urmează să expire în decembrie 2022.
După anunțul oficialului polonez, compania poloneză de petrol și gaze PGNiG (paretenerul de acum al Republicii Moldova) își anunța decizia de scădea brusc importurile de gaz rusesc, livrările din Rusia fiind diminuate cu 21%, adică aproximativ 6,29 miliarde de metri cubi, ponderea importurilor către est scăzând la 58 la sută (de la 75 la sută în 2018). Anunțând faptul că acordul cu Gazprom-ul expiră în 2022 și că, potrivit termenilor contractului, părțile sunt obligate să-și anunțe planurile de cooperare cu cel puțin trei ani înainte de încheierea acestuia, polonezii nu se arătau deloc preocupați de sensibilitățile Moscovei, declarând că sunt deciși să mizeze pe gazul lichefiat din SUA, Qatar, Norvegia și pe propria producție din Marea Nordului.
„Principalii noștri parteneri nu sunt doar Statele Unite, ci și Qatar. De asemenea, am cumpărat o mulțime de Ggaz lichefiat din Norvegia în ultimul timp. În plus mizăm și pe propria producție din Marea Nordului. Avem 26 de concesiuni, dintre care vom produce gaze. Parțial deja producem, iar parțial aceste concesiuni și aceste zăcăminte sunt în proces de construcție și pregătire pentru producție”, spunea, în 2019, Președintele Consiliului de Administrație al companiei de stat poloneze PGNiG, Petr Vozhniaka, adăugând: „iar asta nu este tot – portofoliul de gaz lichefiat și portofoliul de zăcăminte, precum și producția din țară, care este de aproximativ 4 miliarde de metri cubi, vor înlocui perfect ceea ce avem acum – adică un contract cu Gazpromul”.
”Trădarea Rusiei”: Polonezii de la PGNiG au legat energetic Ucraina de Statele Unite
Pe 31 august 2019, Moscova a reacționat virulent la ceea ce a numit ”un act de trădare”, similar cu ceea ce se întâmplă acum în Republica Moldova: Polonia, Ucraina și Statele Unite au semnat un acord interguvernamental de cooperare în domeniul furnizării de gaze naturale. Polonia urma să devină un hub regional, care să vândă gaz natural lichefiat regazeificat achiziționat din Statele Unite către Ucraina. ”PGNiG a cumpărat gaz llichefiat din Statele Unite, iar apoi, după regazificare, acestea vor fi revândute către firma Energy Resources of Ukraine (Compania Energetică a Ucrainei)", se arăta, în urmă cu doi ani, într-un comunicat al companiei poloneze.
Parafarea, în 2019, a acordului interguvernamental de cooperare în domeniul furnizării de gaze naturale fusese testată, în Ucraina, în 2013, printtr-un contract prin care DTEK Trading, deținută de cel mai bogat ucrainean, Rinat Akhmetov, începea să primească gaz de la PGNiG, polonezii anunțând în acel an că vor va putea furniza Ucrainei 3,5 milioane de metri cubi de gaz pe zi.
Anterior, exact ca în cazul Moldovei, în momentul de față, președintele Gazprom, Alexey Miller, amenințase Ucraina cu introducerea unui sistem preplătit de achitare a gazelor, din cauza faptului că partea ucraineană nu onorase contravaloarea facturii de aprovizionare pentru luna august 2013, în valoare de 882 milioane dolari.
Gazprom, condamnat să le plătească polonezilor prețul excesiv al gazului pentru perioada 2014 – 2020!
Ca și cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, în primăvara anului trecut, polonezii independenți de la PGNiG îi mai aplicau Rusiei o lovitură, Tribunalul de Arbitraj din Stockholm hotărând că Gazprom trebuie să plătească companiei de stat din Polonia 1,5 miliarde de dolari în compensație pentru plata în exces la cumpărarea de gaz în perioada noiembrie 2014 până în februarie 2020, instanța decizând că rușii trebuie să revizuiască formula de preț pentru achiziționarea gazului furnizat de Gazprom în cadrul contractului Yamal, apropiindu-l de cel de piață.
Potrivit președintelui consiliului de administrație al concernului PGNiG, Jerzy Kwiecinski, banii primiți de la Gazprom, compania poloneză intenționează, printre altele, urma să-i investească în diversificarea sistemelor de alimentare cu gaze și în moddernizarea sistemelor energetice care nu emit dioxid de carbon, în atmosferă, ceea ce făcea înfrângerea rușilor și mai greu de suportat, dezvoltarea companiei poloneze urmând să fie bazată, practic, chiar pe banii celor care, ani de zile, speculaseră statutul de consumator captiv al polonezilor.
