După ce controversatul Martin Sieg – consilier al Maiei Sandu și reprezentant al Fundației Konrad Adenauer Stiftung (KAS) – a trâmbițat, pe 14 septembrie, că ar fi cel mai potrivit ca noua putere de la Chișinău să NU depună eforturi în privința soluționării conflictului transnistrean, ci să își vadă doar de ”reforme”, ”lupta anticorupție” și ”buna guvernare”, iată că narativul acesta este diseminat puternic dincolo de Prut, chiar cu ajutorul ”privighetorilor” Kremlinului.
Părăsirea dosarului transnistrean în ”grija” dubiosului Vladislav Kulminski, asupra căruia planează vechi și legitime acuzații de FSB-ism, pentru a se garanta astfel menținerea înghețării situației nistrene, așa cum dorește Rusia, în timp ce sunt vehiculate diverse forme de federalizare, face parte dintr-o partitură 100% rusească. Partitură care însă este susținută și la Berlin, grație vechii frății ruso-germane, care iată că de ceva ani clocește așa-zisa națiune civică moldovenească, cea mai nouă resemnificare a moldovenismului stalinist.
Printre ”privighetorile” amintite se face din nou remarcat Vladimir Socor, conducător al unei organizații de soft power care face lobby pro-Moscova prin Germania și mai nou prin Statele Unite. Ca o pată de culoare, precizăm că tatăl și o altă rudă a lui Vladimir Socor lucrau, în anii ꞌ30, la Sputnik-urile românești interbelice, ”Dimineața” și ”Adevărul”, unde înjurau România și ridicau osanale Rusiei sovietice.
Travestit în ”analist occidental”, Vladimir Socor a ieșit pe interval și repetă oriunde este publicat că cea mai mare greșeală a R.Moldova ar fi să încerce ”acum sau în următorii ani” identificarea unei soluții pentru tranșarea conflictului transnistrean - detalii AICI. A se reține că semnalul acestei narațiuni a fost dat de Martin Sieg, pe 14 septembrie, într-o dezbatere despre care la vremea respectivă a relatat și Dionis Cenușă, pe Facebook:
”Printre altele:
Astăzi Centrul de Politici Europene de la Bruxelles a organizat o discuție online despre situația din țară.
Două întrebări au fost dominante: 1) interacțiunea dintre integrarea UE și conflictul transnistrean (formulată de prietenul meu Stefan Morar); 2) Acceptarea faptului că guvernul este deschis să se abată de la buna guvernare/transparență pe tot parcursul procesului de reformă (adresată de mine).
- Reprezentantul Fundației KAS, Martin Sieg, a vorbit în favoarea concentrării asupra reformelor și a creării unui status quo sigur în jurul soluționării conflictului. El a sugerat că investiția la fel de multă energie în reforma/integrarea europeană ca în soluționarea conflictului transnistrean nu este nici fezabilă, nici recomandabilă. În baza unei asemenea gândiri, Moldova ar trebui să aleagă reforme în locul ambițiilor pentru a gestiona conflictul. Cu asta nu sunt de acord. Cele două procese pot fi efectuate în paralel fără a se compromite reciproc. Nu putem pur și simplu păstra conflictul încă 4 ani până când în cele din urmă unele reforme vor începe să dea roade.
- Europarlamentara Ramona Strugariu a propus o opțiune mai bună de a dinamiza procesul de negociere și a începe o conversație despre punerea în aplicare a obligațiilor/angajamentelor de către Rusia. Acest lucru este foarte puțin probabil să se întâmple, dacă guvernul/Presedintele Sandu ignoră partea rusă pentru moment (se întâmplă chiar acum, cu excepția cazului în care se mișcă ceva în spatele ușilor).
Consultați acest articol despre relațiile Moldova-Rusia in rubrica comentarii. Un aspect important menționat de Stanislav Secrieru este că trebuie combătută corupția din regiunea separatistă”.