"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Fost jurnalist și om de televiziune în R.Moldova, Valentin Buda explică, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Podul.ro, că adevăratul subiect din spatele cazului Morari-Platon este oportunitatea de a destructura rețeaua locală a agenților FSB care acționează la vârful TV8 și Jurnal TV, dar și în alte zone ale așa-zisei prese ce pozează în ”proeuropeană”, ”proromânească” și ”anticorupție”.
Bun cunoscător al realităților din Basarabia, Valentin Buda avertizează că această șansă va fi ratată cu brio de noua clasă politică de la Chișinău și de autoritățile de forță, cu atât mai mult cu cât în ultimile zile s-a declanșat o amplă operațiune vizând deturnarea, relativizarea și îngroparea cazului Morari-Platon.
De asemenea, fostul jurnalist vorbește despre războiul hibrid pe care Rusia îl poartă în R.Moldova, pe acest front subversiv acționând numeroase așa-zise organisme mediatice, TV8 și Jurnal TV fiind doar două vârfuri ale rețelelor FSB ce rostogolesc iluzia unei apropieri de Uniunea Europeană, în timp ce compromit orice posibilitate a unui traseu european și orice apropiere de România, împroșcând cel mai toxic moldovenism/statalism, în special sub chipul așa-zisei națiuni civice moldovenești, o invenție a serviciilor secrete rusești. Nu în ultimul rând, jurnalistul analizează și manevrele financiare prin care Rusia își finanțează aceste oficine, uneori cu bani occidentali.
Vă invităm să citiți și să distribuiți acuzațiile și clarificările lui Valentin Buda:
Răzvan Gheorghe: Bună ziua. Vă mulțumesc pentru acest interviu! Care credeți că e adevăratul subiect din spatele cazului Morari-Platon?
Valentin Buda: Bună ziua! Și eu vă mulțumesc pentru acest dialog. Dincolo de resorturile normale ale oricărui conflict pentru bani și putere de la Chișinău, din care ingredientul sexual nu poate lipsi, cazul cuplului Natașa Morari-Slava Platon include oportunitatea, nici măcar visată, de a destructura rețeaua locală de agenți ai FSB-ului rusesc.
Vorbim despre prinderea în offside exact a personajelor care aveau din partea Kremlinului misiunea clară de a compromite, menținând astfel în siajul intereselor rusești, două segmente esențiale ale vieții publice din fosta gubernie: societatea civilă și sistemul financiar. Nu de personaje secundare ale acestui război hibrid, ci chiar de capii acestor rețele. O developare atât de banală, am putea zice chiar hormonală, încât a surprins cu pantalonii în vine nu doar conducerea așa-zisă pro-europeană a statului, ceea ce nici nu e de mirare, dar și cancelariile occidentale.
Ridicol, dar îngrijorător, este faptul că prima grijă a acestora a fost să minimalizeze implicațiile acestui scandal. Nu vorbim aici despre o culpabilizare a angajaților unei televiziuni, cum fals încearcă să acrediteze Maia Sandu și ambasadorul britanic, descinși imediat la stabilimentul care camufla bordelul redacțional, ci despre un instrument diabolic de manipulare. Creat de o agentă dovedită a Federației Ruse și mulat atât pe interesele comanditarilor, cât și, paradoxal, pe cele ale finanțatorilor occidentali. Acela de a menține cu mărunțiș iluzia unei proces de apropiere de Uniunea Europeană până la Paștele Cailor, fără a deranja agenturile și spălătoriile de bani rusești dintre Prut și Nistru.
Implicațiile investigării acestui scandal ar fi dus, inevitabil, la prăbușirea unei întregi rețele de agenți de influență ai Rusiei la Chișinău, care astăzi sunt infiltrate în tot spațiul public, de la mass-media și până în vârful politicii de Bâc. Miniștri, parlamentari, consilieri strategici, ambasadori, oengiști, pseudo-analiști și activiști, cultivați în laboratorul Natașei de la Propaganda, proiectați pe orbită în pelerine de membri ai societăți civile, veghează în continuare ca scopul de mai sus să fie atins.
Ei sunt cei care, pitiți sub fusta încă prea puțin șifonată a Maiei Sandu, secondați de o liotă de idioți utili care cred că lupta cu corupția se poate face fără a atinge interesele Rusiei cu mai mult decât lătrături, alcătuiesc ceea ce penibil și nedrept este numită putere pro-europeană la Chișinău.
Dincolo de limbajul de lemn și lozinci nu este nicio urmă de europenism în Kulminiski, Alaiba, Popov, Tulbure, Petrenco și ceilalți, românofobi consacrați, crescuți din „supcik”-urile Natașei, sub lămpile ultraviolete de la Propaganda și „înfloriți” apoi în lumina studiourilor TV8.
Reporter: Și Jurnal TV a reprezentat un important motor cu propulsie pentru agenta FSB Natașa Morari. Și aici e vorba despre o sinecură similară care rostogolește cel mai toxic moldovenism. Ce credeți despre Jurnal TV?
Valentin Buda: În acest tablou al curvăsăriei mediatice, marele perdant este Jurnal TV, care însă încearcă să speculeze acum același traseu al Natașei pentru a recupera terenul cedat câtă vreme a mizat pe un cal pierzător, Platforma DA a celor doi Țopa, alți „ingineri” financiari care au inventat teleportarea a zeci de milioane de euro din republica de lângă Moldova. Rolul lor însă în crearea mediului perfect pentru ascensiunea lui Morari nu trebuie neglijat. Un post tv care a insinuat în mentalul colectiv ideea „fă-te frate cu dracul până treci puntea!”, cauționând personaje abjecte precum Dodon și Usatîi și aducându-i în postura de eroi ai unei bătălii imaginare cu corupția, nu trebuie omis din analiza furunculului media est-prutean.
Reporter: Ați vorbit despre războiul hibrid pe care Rusia îl poartă dincolo de Prut împotriva României, război ce e menținut și prin numeroase instrumente așa-zise mediatice. Cum își finanțează Moscova trompetele?
Valentin Buda: Strategia Rusiei de implicare în presa din republica de lângă Moldova este una extrem de perversă. După ce ani de zile a dominat copios piața media locală, Moscova a reacționat extrem de rapid la concurența venită dinspre Vest, prin granturile occidentale acordate mijloacelor de informare în masă care, teoretic, ar fi trebuit să contracareze manipularea rusească. La ce bun să finanțezi instituții media cu zeci de angajați, când poți să infiltrezi gurile tale de foc în interiorul celor generos finanțate de alții? Un exemplu, România cheltuie direct câteva milioane de euro bune pentru susținerea unor produse media care au rolul apei sfințite. Nici nu strică, nici nu ajută! Promovează acestea românismul? Să fim serioși! Priviți știrile de pe site-ul Radio Chișinău, studioul local al Radio România și veți găsi statalism moldovenesc subliminal cât la presa lui Dodon. Cu mult mai puțini bani, Kremlinul întreține o armată de câteva zeci de propagandiști, răspândiți prin toate redacțiile și studiourile de la Chișinău, care domină fundalul ideologic al republicii.
Reporter: Aveți vreo așteptare de la noua putere de la Chișinău, de la autoritățile din R.Moldova în ceea ce privește investigarea cazului Morari-Platon? Se va face lumină în această speță sau va fi ratată șansa despre care vorbiți?
Valentin Buda: Mi-e greu să cred că există cea mai mică intenție de a se face lumină în acest caz, iar evoluțiile din ultimele zile confirmă această idee. Pentru a declanșa un asemenea proces, Maia Sandu – evident, singura care poate da semnalul – ar trebui să se descotorosească de o parte a anturajului ei, alcătuit consistent dacă nu din subcontractori ai Natașei, din adepți ai manipulărilor pe care trompeta rusească le disemina pe banii europeni. Nu trebuie să fii Nostradamus să îți dai seama că aprofundarea oricărei teme reale pentru republica de lângă Moldova poate duce la o singură concluzie: anacronismul și inutilitatea menținerii în perfuzii a acestui mutant geopolitic cu pretenții de stat, dar lipsit de orice calitate elementară de a deveni o Țară. Sună cinic, dar mă repet, de la Independența RSSM și până azi, situația acestui stat seamănă izbitor cu cea a unei persoane cu dizabilități pe care tutorii alcoolici și degenerați o sechestrează și o abuzează doar pentru a-i încasa alocația și pomenile celor mai slabi de înger. Nu va fi Maia Sandu cea care va întrerupe acest supliciu al moldovenilor din stânga Prutului.
Reporter: Există presă independentă în R.Moldova?
Valentin Buda: Să ne înțelegem, nu există presă în republica de lângă Moldova. Există niște instrumente de manipulare susținute din fonduri, occidentale sau rusești, care nu au nici un criteriu de performanță. Apar și dispar după bunul plac al celor care își fac mendrele cu ele, sunt sensibile la orice flatulație sau derapaj hormonal al patronului. Criteriile de selecție pentru cei care ar trebui să se ocupe de politicile editoriale nu au nicio legătură cu profesionalismul, de aici invazia de superficialitate și mediocritate agramată din spațiul public.
Am avut privilegiul să lucrez cu jurnaliști impecabili, moral și profesional, la Chișinău. Din păcate, aceștia sunt condamnați la anonimat și la rolul de executanți ai unor impostori.
