"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Deputata USRPLUS Cristina Prună l-a avertizat luni, 30 august, pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, că România va deveni dependentă de gazele rusești via Ungaria în cazul în care nu se depun toate eforturile la nivel guvernamental în sensul deblocării exploatării gazelor naturale din Marea Neagră.
"Se temeau unii că “vom da” gazele românești în Ungaria, dar iată că, de fapt, sunt șanse mari să ajungem în situația în care vom lua noi gaze de la vecinii unguri ca să putem să ne asigurăm consumul intern.
Securitatea energetică a Ungariei va depinde în următorii 15 ani de importurile de gaze naturale rusești.
La prima vedere, acest lucru nu pare relevant pentru noi. Dar, în realitate contează foarte mult. Dacă Ministerul Energiei nu depune toate eforturile în această toamnă pentru a debloca exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, securitatea energetică a României va depinde, pe fondul scăderii producției interne, în mare măsură, de importurile de gaze rusești. Importuri pe care le vom aduce în mare măsură, din Ungaria.
Dacă nu ne trezim mai repede la realitate, vom ajunge o țară de periferie cu resurse neexploatate și cu un sistem energetic decrepit, subvenționat și cu o piață disfuncțională, așa cum vedem zilele acestea", a scris Cristina Prună pe Facebook.
Declarația deputatei USRPLUS a venit în contextul în care Ungaria a convenit cu Rusia toate condiţiile pentru un nou acord de aprovizionare cu gaze pe termen lung, care va intra în vigoare de la 1 octombrie 2021, a anunţat luni ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, informează Reuters, citată de Agerpres.
Peter Szijjarto a precizat că acordul cu grupul rus Gazprom este unul pe o perioadă de 15 ani, cu opţiunea modificării cantităţii de gaze achiziţionate după primii zece ani.
"De asemenea, am convenit asupra preţului, care este mult mai favorabil decât cel prevăzut în acordul semnat de Ungaria în 1995 şi care expiră acum", a scris Peter Szijjarto, pe pagina sa de Facebook, fără a oferi alte detalii.
Oficialul ungar a informat însă că acordul va fi semnat până la finele lunii septembrie, iar Gazprom va livra anual Ungariei o cantitate de 4,5 miliarde metri cubi de gaze naturale prin două rute: 3,5 miliarde metri cubi via Serbia şi un miliard de metri cubi via Austria.
La rândul său, grupul rus Gazprom a confirmat că a avut loc o întâlnire cu ministrul ungar al Afacerilor Externe, dar nu a oferit alte detalii.
"Părţile au analizat mai multe aspecte importante, precum şi perspectivele de cooperare în domeniul gazelor naturale, inclusiv livrările de gaze spre Ungaria", a informat grupul rus, într-un comunicat de presă.
Până acum, Ungaria s-a bazat în principal pe gazele naturale ruseşti, iar autorităţile de la Budapesta nu au semnat niciodată un acord de aprovizionare pe termen lung cu niciun alt furnizor decât grupul rus Gazprom, care lucrează la extinderea prezenţei sale în Europa prin construirea mai multor noi gazoducte.
În ultimii ani, Ungaria a început să îşi diversifice importurile de gaze naturale, prin deschiderea unor interconectori de gaze cu majoritatea ţărilor vecine şi semnarea mai multor acorduri de aprovizionare, inclusiv unul cu grupul Shell care vizează aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate (GNL) printr-un terminal din Croaţia.
Peter Szijjarto a subliniat luni că, în conformitate cu termenii noului acord, cea mai mare parte a livrărilor de gaze naturale ruseşti vor ajunge în Ungaria printr-un interconector de gaze de la graniţa cu Serbia, care va deveni operaţional până în luna octombrie. De asemenea, în perioada următoare, va fi inaugurată o nouă conductă denumită BalkanStream, o prelungire pe teritoriul Bulgariei a conductei ruseşti TurkStream, până în Serbia şi Ungaria.
Chiar dacă este interesat de reducerea dependenţei de gazele naturale ruseşti, de la preluarea puterii, în 2020, premierul ungar Viktor Orban a fost un promotor al intereselor Moscovei în Uniunea Europeană, solicitând în mod repetat eliminarea sancţiunilor impuse Rusiei după anexarea peninsulei Crimeea în 2014.
De asemenea, în 2014, Moscova şi Budapesta au semnat un acord pentru construcţia a două noi unităţi la centrala nucleară de la Paks, fiecare cu o capacitate de 1,2 Gigawaţi, de către grupul rus de stat Rosatom, însă acest proiect a întâmpinat numeroase întârzieri.
