Se încing spiritele în coaliție pe tema măririi salariului minim. Cristina Prună, după anunțul Ralucăi Turcan: "Praf în ochi!". Vîlceanu și Năsui, dispută privind măsura "zero taxe pe salariul minim"


Se încing spiritele în coaliție pe tema măririi salariului minim. Cristina Prună, după anunțul Ralucăi Turcan: "Praf în ochi!". Vîlceanu și Năsui, dispută privind măsura "zero taxe pe salariul minim"

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a declarat miercuri, 25 august, că salariul minim pe economie în România este mic şi trebuie să crească, iar negocierile cu sindicatele şi patronatele pe această temă vor începe în septembrie.

"Eu o să vă spun câteva principii, ca să fie lucrurile foarte clare. Unu: cred că salariul minim trebuie să crească şi cred că este mic în România", a spus Turcan.

Ulterior, Turcan a fost întreruptă de jurnalişti, care au întrebat-o care este cuantumul salariului minim, întrebare la care, marţi, noul ministru de Finanțe, Dan Vîlceanu, nu a ştiut să răspundă.

"Vă daţi seama că îl cunosc şi am negociat creşterea salariului minim brut la 2.300 de lei. Putem fi un pic serioşi, vă rog, am nişte lucruri de spus. Vreau să clarific punctul de vedere cu salariul minim", a răspuns Turcan.

"Deci unu: trebuie să crească pentru că este mic şi 2.300 brut este puţin, în condiţiile în care avem şi un fenomen îngrijorător de muncă nedeclarată sau muncă subdeclarată, ceea ce face ca, de fapt, oamenii să fie privaţi şi în privinţa salariului pe care îl primesc în mână, şi în privinţa contribuţiilor la sistemul de pensii. De asemenea, această creştere a salariului minim trebuie făcută predictibil şi să nu conducă la o avalanşă de concedieri şi de pierderi de locuri de muncă", a arătat Turcan. (sursa: Agerpres)

În acest context, deputatul USRPLUS Cristina Prună a precizat că mărirea salariului minim nu reprezintă nimic altceva decât "praf în ochi", soluția în viziunea partidului din care face parte fiind în continuare zero taxe pe nivelul salariului minim. 

"Haideți să vă spun ce înseamnă de fapt creșterea salariului minim vehiculată de ministrul muncii.

La o creștere de 100 lei:

- 41,5 lei vor intra în conturile statului

- 58,5 lei vor intra în contul angajatului.

Adică, praf în ochi!

Nu mai vorbesc de presiunea pe mediul de afaceri, care are, nu are bani, trebuie să îi dea pentru că așa spune statul prin lege.

Da, oamenii trebuie să aibă un nivel de trai mai bun aici, în România, iar ceea ce contează de fapt este netul care intră în buzunarul lor.  

Soluția e ca statul să nu mai ia taxele și să le lase în contul angajatului. Adică zero taxe pe nivelul salariului minim - 2300 lei. Scrie și la pagina 6 din programul de guvernare al coaliției", a scris Prună pe Facebook. 

Pe de altă parte, ministrul de Finanțe, Dan Vîlceanu, a declarat marți, 24 august, că neimpozitarea salariului minim, chiar şi pentru anumite categorii de contribuabili, este o măsură greu de aplicat în acest moment, în care trebuie urmărit deficitul bugetar. De asemenea, Vîlceanu a spus că, odată ce va exista o categorie de contribuabili care nu plăteşte taxe, implicit şi alţii vor dori să beneficieze de acelaşi regim.

"E o măsură pe care mi-e greu să cred că o putem aplica în acest moment. Vorbeam de consolidare fiscală, de acoperirea cheltuielilor, dacă venim cu această măsură o să avem o mare problemă bugetară. (...) Mi-e greu să cred că odată ce deschidem cutia Pandorei, vom mai putea opri generalizarea unui asemenea proiect. Odată ce ai creat o categorie care nu plăteşte taxe, toate celelalte vor dori să fie în aceeaşi situaţie. Să vedem ce se va întâmpla, suntem cu ochii pe deficit, pe execuţia bugetară. În funcţia de ministru de finanţe sunt cel criticat în permanenţă, pentru că nu trebuie să fiu mână largă", a explicat marţi Dan Vîlceanu, într-o conferinţă de presă.

Vîlceanu a răspuns astfel unei întrebări referitoare la o propunere a ministrului Economiei, Claudiu Năsui, privind neimpozitarea salariului minim. La sfârşitul lunii iulie, Năsui a arătat că neimpozitarea salariului minim ar putea fi o soluţie pentru păstrarea forţei de muncă în ţară, iar această măsură ar putea începe la 1 ianuarie 2022 într-un sector privat, care ar putea fi HoReCa. (sursa: Agerpres

Nu s-a lăsat așteptată pentru mult timp reacția ministrului Economiei, Claudiu Năsui, care, într-o declarație pentru Economedia, a criticat afirmațiile ministrului de Finanțe, Dan Vîlceanu, potrivit cărora măsura "zero taxe pe salariul minim" ar crea "o gravă problemă bugetară". Astfel, Năsui a precizat că adevărata problemă bugetară e reprezentată, de pildă, de intenția PNL de a implementa planul Anghel Saligny care, în viziunea USRPLUS, e un program prin care banii, în cazul de față 50 de miliarde de lei, se vor duce către "baroni locali și firme de partid".

"În replică, ministrul Economiei Claudiu Năsui a afirmat: „Când e vorba să lăsăm bani românilor care muncesc, e o problemă bugetară. Dar când e vorba să dăm 50 de miliarde de lei la programe care au mers întotdeauna către baroni locali și firme de partid, nu mai e problemă de buget sau deficit? România nu e săracă, e sărăcită. Oare cutia Pandorei nu se deschide și atunci când înființăm noi agenții de stat, noi bănci de stat, mii de noi posturi la stat, sporuri ridicole și, evident, noi pensionari speciali? Românii care vor salarii mai mari din munca lor nu cer niciun privilegiu. Ei cer o normalitate, să nu le mai luăm jumătate din salariu ca să plătim tot felul de privilegii pentru cei conectați politic", a zis ministrul Economiei. 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.