Un articol al lui Paul Goble, specialist în spațiul ex-sovietic, publicat de Fundația Jamestown zilele trecute, arată îngrijorarea crescândă a Moscovei față de influența tot mai mare a Turciei asupra minorității găgăuze din Moldova. Minoritatea de aproximativ 125.000 de găgăuzi din Basarabia, folosită mult timp de Moscova pentru a spori presiunea pe fosta republică sovietică, este acum ținta atenției speciale a Ankarei, care face pași serioși pentru a deveni principalul pol de putere în regiunea găgăuză.
De fiecare dată când Chișinăul a dat semne că dorește să reintegreze Transnistria, Moscova a declanșat pretențiile de autonomie sau chiar de independență ale regiunii găgăuze, iar acum rușii se tem să piardă acea pârghie, spune Paul Goble. Acest lucru se întâmplă și într-un moment în care relația de cooperare pe care Rusia și Turcia au avut-o în ultimii ani este foarte complicată, în special după războiul azero-armean.
"Prin urmare, cel puțin în principiu, Ankara pare mult mai dispusă să acționeze singură decât împreuna cu Moscova în Moldova", a spus Goble, adăugând un citat dintr-un articol al lui Vasili Alekseiev, specialist rus în problemele Turciei, care susține că acest lucru "constituie o amenințare reală pentru interesele rusești" din Basarabia.
Turcia a furnizat ajutor pentru educația și infrastructura găgăuză, pentru a atinge obiectivul final al Ankarei de a prelua "controlul proceselor politice și sociale" ale regiunii găgăuze, o mișcare care amenință influența rusă, spune Alekseiev. Ankara a înființat un consulat general și un centru cultural în Komrat, capitala regiunii autonome găgăuze din Republica Moldova și promovează, de asemenea, investiții și schimburi educaționale cu regiunea. "Mai mult, se vorbește despre trimiterea unui număr de studenți găgăuzi la Universitatea de Stat din Baku și la universitățile din republicile turcice din Asia Centrală, ceea ce ar da un conținut real impulsului Ankarei pentru dezvoltarea unei lumi turcice care să implice atât țările, cât și națiunile din Eurasia", a mai scris Goble. Acest lucru, spune Alekseiev, "ar submina includerea găgăuzilor, vorbitori de rusă și turcă, în „Lumea rusă” a lui Vladimir Putin”.
Rusia încearcă în prezent să contracareze influența tot mai mare a Turciei asupra găgăuzilor, deși e posibil să nu convingă prea mult în final. În primul rând, amintește găgăuzilor de greutățile lor istorice avute sub stăpânirea otomană, apoi încearcă să-i convingă că Rusia este cea mai bună opțiune pentru a supraviețui pandemiei COVID-19 și, în al treilea rând, Moscova "a acordat o nouă importanță evoluțiilor găgăuze nu numai în Moldova, ci și în Ucraina".
În timp ce influența tot mai mare a Turciei nu înseamnă neapărat că Rusia nu-i va mai putea utiliza pe găgăuzi că instrument împotriva Chișinăului pe viitor, mișcările recente ale Moscovei sugerează totuși că poziția sa este mai slabă decât în trecut, spune Goble, care concluzionează că Republica Moldova ar putea "să se ocupe mai ușor de Transnistria ocupată de Rusia sau chiar să se apropie de Occident în viitor". Goble nu spune nimic însă despre felul în care se complică și mai mult situația din Basarabia cu prezența oamenilor Ankarei în regiunea găgăuză.
E foarte interesant pentru noi faptul că Paul Goble, probabil cel mai mare specialist din lume pe spațiul fost sovietic și parte din Europa de Est, nu vede nicio schimbare serioasă în raporturile de forță ale Moscovei cu Chișinăul prin alegerea pe postul de președinte al Republicii Moldova a Maiei Sandu, atât de lăudată de presa de la noi. Nici Bucureștiul nu pare să existe în analizele lui Goble asupra Republicii Moldova. Ne place sau nu, așa se vede, la o analiză serioasă, făcută de specialiști cunoscuți din afara țării și nu de "specialiști" de la noi, rezultatul "eforturilor" Bucureștiului în Basarabia. Goble a fost analist al CIA pentru Uniunea Sovietică, profesor la The Institute of World Politics din Washington, specialist al Departamentului de Stat pentru națiunile din fosta Uniune Sovietică, a lucrat la Vocea Americii și Radio Europa Liberă, a predat la Universitatea Tartu (Estonia) și este director pentru cercetare și publicații la Academia Diplomatică din Azerbaijan, printre altele. (sursa: AICI)