Cei 30 de mii de sirieni erau de fapt transnistreni? Socialiștii pro-ruși se țin cu dinții de voturile din Transnistria, în care se pare că au investit mai mult decât speranțe

Spiritele s-au încins în capitala Republicii Moldova în ultima zi a campaniei electorale, după ce Curtea de Apel Chișinău a decis reducerea numărului de secții de votare destinate regiunii transnistrene de la 41 la 12 unități. Socialiștii, care și-au văzut astfel compromise șansele de a își consolida scorul electoral din contul voturilor de pe Nistru, au luat foc.

Oamenii lor din Comisia Electorală Centrală (CEC) reușiseră, practic, printr-o decizie arbitrară, să creeze condiții favorabile extinse pentru ca locuitorii din enclava separatistă, care de trei decenii s-au izolat de teritoriul controlat de autoritățile constituționale, să efectueze o incursiune electorală timp de o zi pe malul drept al fluviului, de natură să influențeze rezultatele alegerilor parlamentare. Imediat, CEC a atacat cu recurs decizia Curții de Apel la Curtea Supremă de Justiție, la al cărei sediu socialiștii au organizat în cursul zilei de astăzi o acțiune de protest, cerând restabilirea secțiilor anulate.

Liderul lor, Igor Dodon, a insinuat că în spatele acestei „crime care afectează suveranitatea și integritatea țării” s-ar afla președinta Maia Sandu și „sfetnicii săi străini”. Dodon a reluat cu această ocazie una din prevestirile sale preferate, cu privire la probabilitatea reizbucnirii unor tensiuni pe cele două maluri ale Nistrului din cauza politicilor „imprudente” ale autorităților de la Chișinău. O poziție similară a exprimat și vicepremiera pentru Reintegrare, Olga Cebotari, care a susținut că transnistrenii sunt astfel discriminați. Cebotari a fost anterior protagonista unei investigații de presă care a arătat că ea deține și cetățenia Federației Ruse, ceea ce a alimentat presupunerile că ea ar apăra interesele Moscovei în negocierile pe care le-a condus cu administrația de la Tiraspol.

În replică, unul din fruntașii Platformei DA, care a obținut în instanță decizia de reducere a numărului de secții de votare destinate Transnistriei, Igor Munteanu, amintește în context că „din 2013, Curtea Constituțională a stabilit că raioanele estice sunt un ”teritoriu ocupat”, o calificare care a cerut corective în politicile de reintegrare, care nu s-au făcut la timp sau deloc. Au urmat cârdășii dubioase cu sheriffi, cercuri fsb-iste de la Tiraspol, protocoale secrete impuse cu mâinile unor pretinși diplomați, ajutând regimul să supraviețuiască și chiar să-și extindă influența, prin scopuri imorale, ilegale, anti-naționale”, precizează Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite.

Controversa legată de numărul secțiilor de votare rezervate alegătorilor din Transnistria a căpătat un nou impuls la câteva ore după dezvăluirea publicației europene Eureporter.co despre o presupusă finanțare ilegală a campaniei electorale a Blocului comuniștilor și socialiștilor de către serviciile speciale de la Moscova, prin intermediul unui potent om de afaceri rus, fiu al fostului procuror șef al Rusiei, Igori Ceaika. Acesta este cunoscut în Republica Moldova pentru parteneriatul său de afaceri cu fratele lui Igor Dodon, Alexandru Dodon, și pentru că a achiziționat anterior câteva posturi de televiziune apropiate socialiștilor. Materialul de presă prezintă documente extrase de pe un suport digital care i se atribuie lui Igor Dodon și din care reiese că acesta îi transmitea lui Ceaika rapoarte financiare cu privire la cheltuirea unor sume de bani care depășesc cifra de 4 milioane de dolari. Din acest buget electoral un milion de dolari era prevăzut pentru acumularea unui număr de 30 de mii de voturi din regiunea transnistreană.

Din punctul de vedere al autorităților de la Kremlin, însă, nu Rusia, ci Statele Unite și Uniunea Europeană se fac vinovate de „imixtiuni fără precedent” în procesul electoral al Republicii Moldova, după cum se poate înțelege dintr-o declarație de astăzi a Ministerului de Externe de la Moscova. Așa cum obișnuiește înaintea unor evenimente politice de anvergură din fosta sa colonie, Federația Rusă ține să menționeze că „urmărește îndeaproape” procesul electoral și speră că cetățenii Republicii Moldova vor avea parte de ”condițiile necesare pentru a-și realiza dreptul la vot într-un mod transparent și liber”.

Dacă decizia Curții de Apel va rămâne în vigoare, nu există îndoială că Federația Rusă își va face simțită la Chișinău sau pe altundeva nemulțumirea că nu i-a reușit să introducă pe ușa din spate în competiția electorală de la Chișinău un cal troian cu câteva zeci de mii de transnistreni.