"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Incompetența agresivă a conducerii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și indiferența rușinoasă a Guvernului PNL-USR PLUS-UDMR sunt pe cale să distrugă rapid și pentru totdeauna penitenciarul de exterminare de la Rîmnicu Sărat, deși acesta ar fi trebuit să fie renovat și transformat în Memorial al Victimelor Comunismului de ani și ani de zile, acest obiectiv fiind stipulat și asumat oficial în statutul IICCMER.
Amintim că în 2021 penitenciarul împlinește 100 de ani de existență, ceea ce face ca actuala situație să fie și mai sinistră.
Avertizăm că în Rîmnicu Sărat e cod roșu și portocaliu de furtuni și ploi de o lună, tot de atunci plouă aproape zilnic iar penitenciarul e lăsat fără acoperiș de mai bine de un an (când a fost smuls de vânt) chiar de actuala șefă a IICCMER, juna Alexandra Toader, care nu a făcut absolut nimic practic pentru salvarea acestei clădiri de patrimoniu ce are o însemnătate aparte pentru memoria rezistenței anticomuniste. Aceasta deși a venit într-o vizită ceaușistă (cu poze și articole aranjate în presă) la începutul lui martie, când a anunțat printre ruine că va ”urgenta” reabilitarea clădirii – detalii AICI și AICI.
De-a dreptul halucinant e că Alexandra Toader nici măcar nu a făcut un efort minim pentru a solicita acoperirea fostei închisori cu o folie, motiv pentru care, de peste un an de zile, ninsorile și ploile potopesc celularul în care au fost asasinați în chinuri fruntașul țărănist Ion Mihalache și partizanul Ioan ”Jenică” Arnăutu, alături de mulți alți anticomuniști.
Cum s-a ajuns aici?
Renovarea (care trebuia finalizată acum un deceniu) a fost pornită chiar de istoricul-politruc Alexandru Muraru, fost șef al IICCMER, cărător de genți al pușcăriașului liberal Relu Fenechiu, consilier al președintelui Klaus Iohannis și, mai nou, ditamai ambasadorul României în SUA, din rațiuni care depășesc orice bun simț și competențe.
A se nota că Alexandru Muraru este, în realitate, principalul responsabil al tărăgănării renovării de la Rîmnicu Sărat, deoarece toate procedurile (mai cu seamă cele financiare) au fost făcute pe genunchi, cu incompetență, și ridică numeroase semne de întrebare în ceea ce privește cheltuirea banului public. Acesta e motivul pentru care avertizăm că ancheta administrativă privind un prejudiciu de peste 1,8 milioane de lei ar trebui să înceapă chiar cu Alexandru Muraru.
Să nu uităm un aspect esențial: Alexandra Toader (poreclită ”Tovarășa comisar” în IICCMER) este vechea pupilă ieșeană a ieșeanului Alexandru Muraru, întreaga ei carieră datorându-se acestuia.
E de ajuns să trecem succint în revistă câteva nume ale găștii de impostori cu agendă subterană care o susține pe Alexandra Toader no matter what, fiindcă așa-i în gașcă, pentru a realiza cu cine avem de-a face – pe un loc fruntaș se află Andrei Muraru, gemănul lui Alexandru, cel care a găsit de cuviință să omagieze tancurile rusești de Ziua Veteranului, din postura de reprezentant special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei! Frații Muraru (via Alexandru Florian, Florin Cîțu și Klaus Iohannis) sunt răspunzători pentru mizerabila și brutala demitere a domnului Octav Bjoza, președintele AFDPR, din funcția de secretar de stat pentru problemele foștilor deținuți politici.
În aceeași gașcă activează istoricul hipsterilor leftarzi, Mădălin Hodor, cel care i-a înjurat incalificabil pe studenții zdrobiți în cadrul Experimentului Pitești, dar iată că e înșurubat în continuare la CNSAS, o instituție reparatorie, fiind remunerat cu bani publici, în timp ce pe Facebook e agent electoral, când al USR PLUS (adică ”centru dreapta modern”), când al lui Florin Cîțu, fiindcă știe că de acolo poate să-i cadă ceva. Așadar, de notat că, în timp ce primește bani publici de la o instituție ce se ocupă de recuperarea memoriei victimelor comunismului, Hodor înjură foști deținuți politici și nu-l interesează deloc ce au aceștia de spus, poate și fiindcă el reduce istoria la actul oficial al Securității.
Tot acolo îl veți remarca, firește, pe Mihai Demetriade, cel care a fost în stare să scrie și să insiste că ceea ce în genere numim Experimentul Pitești ar fi fost comandat de… Horia Sima, din străinătate, pentru, țineți-vă bine, a compromite regimul comunist din România. Aceasta este teza mizerabilă și mincinoasă a Securității genocidare, teză destructurată de toate studiile existente. Să nu uităm, așadar, la ce e în stare să se dedea Demetriade, dar și faptul că acest individ este plătit în continuare cu bani publici, la CNSAS, deși fișa postului său e, în realitate, terorismul ”istoric”.
Așadar, nu-i de mirare că Alexandra Toader i-a alungă abuziv din IICCMER pe istoricii și arheologii Gheorghe Petrov și Marius Oprea, și nici că aceeași Alexandra Toader pune punct proiectelor Institutului vizând căutarea rămășițelor martirilor anticomuniști în timp ce-i ignoră cu obrăznicie pe foștii deținuți politici încă în viață.
În această ordine de idei, prăbușirea penitenciarului comunist de la Rîmnicu Sărat comportă o viziune de ansamblu. Oare cum este posibil să ocupi funcția de șefă a IICCMER și să lași Închisoarea Tăcerii fără acoperiș mai bine de un an de zile, fără să faci nici măcar minimul efort de a solicita acoperirea acesteia cu o folie?
