Zilele Renatei Weber pe scaunul de Avocat al Poporului sunt numărate. Seidler a spulberat-o în plen pe apărătoarea privilegiilor și infractorilor: "Dânsa are o ratare imensă, în 2019". Motivul-cheie invocat de deputatul USRPLUS pentru revocarea acesteia din funcție

Senatorii și deputații au respins, marți, 15 iunie, în ședința de plen reunit, rapoartele de activitate pe ultimii trei ani ale Avocatului Poporului. Au fost respinse rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului pe anii 2018 - cu 245 de voturi "pentru" şi unul contra, 2019 - 187 de voturi "pentru" şi 23 de voturi contra şi 2020 - cu 242 voturi "pentru" şi 35 împotrivă. PSD a anunțat că va sesiza CCR împotriva demersului PNL-USRPLUS-UDMR de a o destitui pe Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului. Conform legislației, respingerea rapoartelor nu atrage după sine demiterea Avocatului Poporului. Astfel, pornind de la votul acordat astăzi de Parlament, se va formula cererea de revocare.

În cadrul dezbaterilor din Parlament, deputatul USRPLUS Cristian Seidler a detaliat unul dintre motivele principale pentru care Renate Wener trebuie să fie demisă din funcția de Avocat al Poporului. Concret, Seidler a reliefat că Renate Weber a fost și este "în aceeași cârdășie cu PSD în ceea ce privește pensiile speciale".

"M-aș fi așteptat ca, atunci când se discută rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului, dânsa să fie aici în sală cu noi. Asta denotă încă odată respectul pe care îl acordă funcției și inclusiv instituției Parlamentului. În al doilea rând, pentru că s-a discutat foarte mult despre ceea ce dânsa ar fi făcut în materie de sesizare a CCR, trebuie să știe, mai ales cetățenii care ne urmăresc, desigur și parlamentarii că una dintre atribuțiile cele mai importante ale Avocatului Poporului, care îi aparțin în exclusivitate, este sesizarea CCR în ceea ce privește constituționalitatea textelor ordonanțelor de urgență. Aici dânsa are o ratare imensă - în 2019 dânsa a făcut un simulacru de atac la CCR pe Codul Administrativ, acea OUG dată de PSD plină de hibe de constituționalitate. Sigur, dânsa a ales să sesizeze CCR doar pentru aspecte despre care știa că urmează să fie respinse și le-a ratat în mod intenționat pe acelea despre care știa că sunt neconstituționale. De ce spun acest lucru? Pentru că în 2016 CCR, prin 2 decizii, a statuat că pensiile speciale ale aleșilor locali sunt neconstituționale. Exact același text a fost introdus prin OUG în legislația în vigoare de către PSD. E hiba dânșilor, e ceea ce își asumă dânșii, este agenda dânșilor. Însă, Avocatul Poporului avea obligația de a sesiza CCR referitor la un text aflat în vigoare prin OUG, deci doar dânsa îl pute ataca, despre care se știa clar din deciziile anterioare ale CCR că sunt neconstituționale. A "omis" să facă acest lucru. De aceea, pe 18 februarie 2020 câțiva parlamentari USR i-au cerut în mod expres acest lucru, arătându-i ceea ce dânsa poate ar fi omis dacă ar fi fost de bună credință. Nu. Dânsa nu a omis. Dânsa a ignorat conștient și intenționat acest lucru, pentru că este în aceeași cârdășie cu PSD în ceea ce privește pensiile speciale", a declarat Seidler. 

Vedeți video de la minutul 41, sursa Epoch Times:

Un alt motiv esențial pentru care Renate Weber trebuie să plece din funcția de Avocat al Poporului a fost invocat de deputata USRPLUS Cosette Chichirău în data de 25 mai, într-o emisiune la Digi24. 

"Probabil ne amintim cu toții că doamna Weber a sesizat CCR cu privire la dispoziții din Legea 304/2004, în sensul în care lipsa procurorilor specializați în investigarea infracțiunilor de corupție restrânge dreptul la un proces echitabil. Sesizarea a fost neîntemeiată, dar totuși această sesizare arată că Weber înțelegea să protejeze oameni care au probleme cu legea. Nu în ultimul rând, aș vrea să menționez că această doamnă a sesizat CCR cu privire la constituirea completelor specializate de judecată. Această sesizare a fost respinsă în unanimitate de judecătorii CCR. Ea dorea de fapt punerea la îndoială a tuturor hotărârilor pronunțate de aceste completuri specializate. Așadar, istoria doamnei Renatei Weber ne arată că a fost un inamic al poporului, un avocat al penalilor. O asemenea persoană nu mai poate rămâne în această funcție", a declarat deputata USRPLUS. 

Amintim că Avocatul Poporului, dar de fapt avocată a infractorilor, Renate Weber, depusese o sesizare la CCR, care a fost finalmente respinsă de judecătorii constituționali. În situația în care sesizarea ar fi fost admisă de CCR, această acțiune ar fi determinat 2 efecte catastrofale:

1. Anularea tuturor dosarelor instrumentate de DNA

2. Toți infractorii condamnați în baza dosarelor instrumentate de DNA ar fi urmat să fie eliberați

Renate Weber a susținut la acea vreme că inculpaţilor le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin faptul că procurorii DNA nu sunt specializaţi pe anchetarea faptelor de corupţie, scria publicația Adevărul.

După votul acordat astăzi de Parlament în cazul rapoartelor de activitate, Renate Weber a transmis, printr-un comunicat, căci nu a fost prezentă la ședința de plen reunit a Camerei Deputaților și Senatului, că rezultatul procesului de votare, nefavorabil ei, încalcă dispozițiile constituționale și legale. 

Redăm comunicatul complet: "Conform Constituției și Legii de organizare a instituției (Legea nr. 35/1997, republicată – lege organică):

- Avocatul Poporului este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică, în condițiile legii;

- Avocatul Poporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ;

- nimeni nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucțiunilor sau dispozițiilor sale;

- în exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităţilor publice.

Toate acestea sunt rezultatul poziției constituționale aparte a instituției și explică de ce, în fapt, Avocatul Poporului răspunde numai în fața Parlamentului, răspundere ce se materializează prin obligația prezentării de rapoarte1 anuale sau speciale. Prin acestea, Avocatul Poporului are ocazia să evidențieze lipsurile şi disfuncțiile grave din administrație şi să facă recomandări privind modificarea legislației, sau să propună măsuri de altă natură pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor persoanelor.

În data de 25 mai 2021, Avocatul Poporului a participat la ședința comună a Comisiilor juridice din cele două Camere ale Parlamentului, în cadrul căreia au fost dezbătute și respinse Rapoartele de activitate pentru anii 2018, 2019 și 2020 ale instituției Avocatului Poporului, în pofida faptului că nici Constituția și nici Legea nr. 35/1997 nu prevăd o astfel de procedură. 

Ca o garanție a independenței Avocatului Poporului, nici Constituția, nici legea organică de organizare și funcționare a instituției nu au prevăzut posibilitatea aprobării/respingerii raportului anual prin votul Parlamentului, singura prevedere expresă fiind cea referitoare la prezentarea în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului (art. 60 din Constituție). Potrivit procedurilor parlamentare, dezbaterea nu înseamnă votarea raportului, dezbaterea și votarea fiind etape distincte ale procedurii parlamentare.

Pe Ordinea de zi a ședinței comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 15 iunie 2021, se află Rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului pentru anii 2018-2020, Avocatul Poporului nefiind invitat la ședința Camerelor reunite pentru a prezenta aceste rapoarte, potrivit art. 60 din Constituție.

Este pentru prima dată în istoria instituției, din 1997 până astăzi, când Parlamentul este sesizat cu o solicitare de respingere a rapoartelor de activitate ale Avocatului Poporului.

Până în prezent, nici raportul Curții de Conturi și nici al Avocatului Poporului, instituții de rang constituțional, caracterizate de principiile autonomiei și independenței, nu au fost supuse aprobării sau respingerii prin vot în Plenul Camerelor.

Dacă legiuitorul ar fi intenționat ca Parlamentul să controleze Avocatul Poporului prin intermediul aprobării/respingerii raportului de activitate ar fi reglementat expres această formă de control parlamentar, cu precizarea necesității supunerii la vot a raportului, ulterior încheierii fazei dezbaterilor.

Din competențele Avocatului Poporului, de a veghea la respectarea drepturilor și libertăţilor de către administrația publică centrală și locală, rezultă că rolul rapoartelor Avocatului Poporului este acela de a constitui mijlocul prin care Parlamentul ia act de activitatea administrației publice și de lacunele legislative identificate în urma activității desfășurate de Avocatul Poporului, astfel încât să poată dispune măsuri pentru îmbunătățirea activității autorităților administrației publice și a legislației.

Specialiștii consideră că raporturile Avocatului Poporului cu Parlamentul se caracterizează în principal, prin:

- dreptul Parlamentului de a numi Avocatul Poporului;

- drepturile Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului de a numi adjuncții Avocatului Poporului;

- dreptul Parlamentului de a vota legea organică a instituției;

- dreptul Parlamentului de a dezbate și de a lua act de rapoartele Avocatului Poporului.

Pe cale de consecință, în lipsa unei prevederi exprese a Constituției și a legii organice privind finalizarea dezbaterilor cu votul privind aprobarea sau respingerea, influența Parlamentului asupra instituției Avocatul Poporului este diferită față de controlul parlamentar exercitat asupra altor tipuri de organisme aflate sub control parlamentar, în cazul cărora legislația stabilește expres posibilitatea respingerii/aprobării raportului de activitate, cu consecința directă a demiterii conducătorului.

Așa cum a reținut Comisia de la Veneția în Avizul nr. 685/2012, CDL-AD(2012)026, (…) Pentru a fi eficient în protecţia drepturilor omului, Avocatul Poporului trebuie să fie independent, inclusiv faţă de Parlament, care alege titularul funcţiei".