Voturile din Federația Rusă și Transnistria pot influența decisiv rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova

Bătălia care se dă la Chișinău pentru mai multe secții electorale în străinătate e importantă nu numai pentru a se asigura dreptul la vot al cetățenilor de peste hotare. Diaspora, în special cea occidentală, este chemată, practic, să compenseze prin votul său dezechilibrele artificiale pe care le provoacă în raportul de forțe politice din Republica Moldova, prin deciziile sale subversive, Comisia Electorală Centrală.

Dominată de funcționari ai fostului regim Dodon-Plahotniuc, CEC face manevre prin care favorizează voturile care sunt așteptate să se îndrepte spre partidele pro-rusești. În Federația Rusă, de exemplu, instituția a concentrat în capitala acestei țări majoritatea secțiilor de votare, astfel încât la Moscova și în suburbiile metropolei ruse vor funcționa în ziua scrutinului 12 (!) unități electorale moldovenești. 

Prin comparație, în marile orașe europene, unde se află zeci de mii de cetățeni moldoveni, numărul secțiilor de votare a rămas neschimbat față de scrutinele anterioare. La Roma, de exemplu, vor fi deschise 2 secții de votare, iar la Berlin – 1. 

Unul din liderii Platformei DA, Alexandru Slusari, avertizează asupra pericolului de fraudare la Moscova a rezultatelor electorale prin metoda ”carusel”, prin care grupuri de alegători sunt transportați de la o secție de votare la alta, folosindu-se buletinele de vot ale celor absenți. Având în vedere și specificul situației din Federația Rusă, unde dictatura lui Vladimir Putin a devenit absolută, în timp ce drepturile civile au fost puternic limitate, opoziția politică fiind practic, suprimată, se poate admite că din această țară ar putea proveni până la 85 de mii (17 secții de votare x 5 mii de voturi per secție = 85.000) de voturi „utile” pentru partidele moldovenești preferate de puterea de la Kremlin. 85 de mii reprezintă în jur de 5% din numărul alegătorilor așteptați să se prezinte la urne pe 11 iulie.

O altă cale pe care CEC intenționează să mărească într-un mod arbitrar procentele partidelor pro-rusești trece de-a lungul graniței de facto cu regiunea separatistă Transnistria. Funcționarii de la CEC nu numai că au păstrat același număr de secții de votare (42) amplasate în proximitatea râului Nistru, dar au insistat asupra deschiderii a încă trei secții suplimentare în localitățile Corjova și Tighina, care nu sunt controlate de autoritățile constituționale și unde periodic, de-a lungul ultimelor decenii, au avut loc abuzuri flagrante ale miliției și forțelor de securitate transnistrene. 

În turul doi al alegerilor prezidențiale de anul trecut, la secțiile electorale deschise pentru regiunea transnistreană au fost acumulate 32 de mii de voturi, majoritatea lor fiind în favoarea liderului pro-moscovit Igor Dodon. Persoanele din stânga Nistrului au mai putut vota pe liste suplimentare în municipiul Chișinău și în localități limitrofe, cum este orașul Anenii-Noi. Potrivit unor estimări neoficiale, din regiunea transnistreană ar putea proveni la alegerile parlamentare de pe 11 iulie până la 100 de mii de voturi. În orice caz, prezența transnistrenilor la alegerile din statul pe care ei, în majoritatea lor, îl contestă, a crescut constant în fiecare an. Potrivit statisticilor oficiale, până în anul 2016 cel mult 10 mii de transnistreni participau la vot.

În ultimii 15-20 de ani, mulți dintre ei s-au stabilit la Chișinău, pe măsură ce autoritățile moldovene au devenit tot mai permisive în ceea ce privește acordarea cetățeniei. Pe vremea administrației lui Vladimir Voronin procedurile de „moldovenizare” a transnistrenilor au fost simplificate, astfel încât orice cetățean din regiunea separatistă a putut obține cetățenia Republicii Moldova doar prin prezentarea unui pașaport sovietic în care era indicată viza de reședință în una din localitățile din stânga Nistrului. În felul acesta, cu puțin discernământ, au fost acordate între 250 de mii și 300 de mii de cetățenii persoanelor din regiunea secesionistă.

În rezultat, prin complicitatea demnitarilor moldoveni și ale unor cercuri de interese, enclava transnistreană a fost transformată într-un veritabil cal troian electoral, care poate influența într-o măsură decisivă cursul politic al Republicii Moldova. La alegerile prezidențiale, voturile de peste Nistru nu l-au putut ajuta pe Igor Dodon să obțină un al doilea mandat de președinte, dar la alegerile parlamentare ele pot consolida flancul pro-rus din Legislativul de la Chișinău. Dacă aceste previziuni sumbre se vor adeveri pe 11 iulie, e de urmărit ce decizie privind validarea alegerilor va lua atunci Curtea Constituțională, având în vedere că printr-o hotărâre a sa din anul 2017 Înalta Curte a statuat că Transnistria este un teritoriu aflat sub ocupație.