"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
CCR a hotărât că Secția Specială pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este constituțională, iar desființarea ei trebuie decisă de Parlament, se arată într-un comunicat al Curții Constituționale. Șapte din cei nouă judecători constituționali au votat pentru, excepție făcând judecătoarele numite de președintele Klaus Iohannis, Livia Doina Stanciu și Simina Tănăsescu, care au făcut opinie separată.
Reamintim că nu e prima oară când CCR intră în „coliziune” cu instituțiile europene. În 2020, CEDO i-a dat câștig de cauză fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, care a fost demisă din funcție după ce Curtea Constituțională l-a forțat pe președintele Klaus Iohannis să facă acest lucru. CEDO a decis că lui Kovesi i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, situația care l-a determinat atunci pe șeful statului să afirme că este necesară o reformă a CCR.
În ce privește speța SIIJ, atât Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – procurorul general al României, în calitate de parte în dosar, cât și procurorul de ședință au solicitat ca, în analiza de constituționalitate pe care o efectuează, Curtea să țină seama de Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-355/19, considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudențial sub aspectul constatării incidenței Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituționalitate și, implicit, a încălcării art.148 din Constituție.
Curtea a analizat cererea astfel formulată și a constatat că, „din perspectiva controlului de constituționalitate, Hotărârea C.J.U.E. nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 și rapoartele M.C.V. întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, așa cum o făcuse în prealabil și instanța constituțională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 și caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., și nici cu privire la conținutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credință cu Comisia Europeană «pentru a surmonta […] dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referință menționate». Prin urmare, Curtea şi-a menţinut jurisprudenţa anterioară şi a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituţionalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituţie - Decizia 2006/928 -, prin dispoziţiile şi obiectivele pe care le impune, nu are relevanţă constituţională, întrucât nu complineşte o lacună a Legii fundamentale şi nici nu stabileşte un standard mai ridicat de protecţie decât normele constituţionale în vigoare".
Curtea Constituţională aminteşte că CJUE a stabilit că reglementările privind înfiinţarea SIIJ trebuie să respecte următoarele:
* să fie justificate de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a Justiţiei;
* să fie însoţită de garanţii specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenţei judecătorilor şi procurorilor;
* în cadrul procedurii de investigare, judecătorii şi procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, de prezumţia de nevinovăţie şi de dreptul la apărare.
Fostul ministru al Justiției din cabinetul Cioloș, Raluca Prună, a criticat dur decizia CCR într-o postare de Facebook, precizând că aceasta încalcă flagrant Articolul 148 (Integrarea în UE) din Constituția României care stipulează clar că „reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne”:
„Astăzi Curtea Constituțională explică printr-un comunicat de presă cum că hotărârea CJUE în cauza C-355/2021 trebuie ignorată. CJEU, pe scurt și neacademic, pune sub un mare semn de întrebare justificarea înființării SIIJ. CJEU zice exact așa: “Curtea precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de bună administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”). În lipsa îndeplinirii acestor cerințe, reglementarea menționată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție. “
Pentru orice om rațional, CJUE arată foarte clar că în absența acelor imperative și a garanțiilor că SIIJ nu este un instrument politic, înființarea SIIJ ar putea fi un instrument presiune și intimidare a magistraților. Simplu, ca bună ziua.
Curtea de Apel Pitești chiar a luat de buna decizia CJUE și întâietatea dreptului Uniunii asupra dreptului intern și printr-o hotărâre istorică, definitiva, statuează ca - urmare a deciziei CJUE - SIIJ nu mai poate continua să existe.
Aici s-ar încheia povestea. Dar suntem in România și intră în scenă CCR. Care spune niet, nu e așa, statul de drept o fi avut el capul spart, e însă opțiunea legiuitorului și e ok. Aici publicul trebuie să își pună îngrozit mâinile la ochi. Să sperăm că povestea continuă cu alte Instanțe curajoase și fără acțiuni disciplinare de la Inspecția Judiciara care nici ea nu sta bine în decizia CJUE.
Ce avem noi de învățat de aici? Pai să deschidem Constituția. Care la art 148 stabilește principiul întâietății dreptului european. Asta înseamnă că dacă CJUE instanța suprema în UE zice ceva, e obligatoriu. CCR mai are calea Articolului 146 care ar putea declara neconstituțional Tratatul și Actul de Aderare a României. Căci altfel, prin decizia de azi invită la nerespectarea Tratatului. Plus ca CCR azi inventează un nou principiu în care Constituția nu e lege interna în sensul art 148 și deci nu mai operează întâietatea dreptului Uniunii (?!). Și nici CJUE nu poate contrazice CCR. Halucinant și extrem de convenabil, depinde de unde privim. Convenabil si util pentru posibile derapaje de la principiile Uniunii. Normal, că doar nu o să îi lăsam noi pe străini să ne zică ei cum să ne conducem țara. Ei numai sa dea bani, cu nemiluita, cî pentru asta suntem stat membru.
Cei care ați trecut examenul de anul I la Constituțional înțelegeți ceva? Înțelegeți cum in ierarhia normelor interne Constituția e in vârful piramidei și in afara ei, caci nu e lege interna? E un fel de pisica a lui Schroedinger, și in cutie și in afara ei.
În fine, las constituționaliștilor sa deconstruiască enormitățile din comunicatul CCR de azi, 8 iunie. Aceeași zi in care MCV prin raportul publicat la prânz zice ca SIIJ trebuie desființată. Și MCV are caracter obligatoriu, dixit tot CJEU, tot in cauza despre care am vorbit, contrazis evident de CCR care a identificat vreo 50 de tonuri de gri ca sa zică fix contrar CJUE”.
