EXCLUSIV Doru Mărieș sesizează Comisia Europeană în privința modului în care dosarele istorice, inclusiv 10 august, au fost distruse sistematic de injustiția din România


EXCLUSIV Doru Mărieș sesizează Comisia Europeană în privința modului în care dosarele istorice, inclusiv 10 august, au fost distruse sistematic de injustiția din România

Asociația 21 Decembrie 1989, prin președintele organizației, Doru Mărieș, a sesizat cele mai importante foruri europene în legătură cu modul deficitar în care sistemul de justiție din România a abordat și abordează problematica dosarelor istorice, vinovații pentru represiunile de la Mineriadă, Revoluție și 10 august nefiind nici până în prezent pedepsiți. Pe parcursul sesizării ce a intrat în posesia Redacției Podul.ro, Asociația 21 Decembrie a subliniat că, printre alte abuzuri comise de statul român, este de o gravitate incomensurabilă faptul că nu se respectă deciziile CEDO, care spun clar că victimele represiunilor nu trebuie doar despăgubite pe cale pecuniară, ci cei vinovați de respectivele abuzuri criminale trebuie să răspundă penal. 

"Nerespectarea acestor decizii ale Curții Europene de către procurorii români reprezintă o încălcare grosolană a prevederilor art. 46 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care impune „Forţa obligatorie şi executarea hotărârilor” , articolul respectiv având următorul conținut: „Înaltele Părţi Contractante se angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale Curţii în litigiile în care ele sunt părţi”. (România a ratificat Convenția prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, publicat în “Monitorul Oficial” nr. 135 din 31 mai 1994)", a subliniat Asociația 21 Decembrie 1989. 

Sesizarea a fost transmisă vicepreședintăi pentru valori și transparență a Comisiei Europene, Vera Jourova, comisarului european pentru Justiție, Didier Reynders, respectiv Comitetului de Miniștri al Uniunii Europene.

Sesizarea privește următoarele probleme: 

-continuarea timp de 32 de ani de către organele judiciare românești a încălcării drepturilor fundamentale ale victimelor crimelor internaționale săvârșite de forțele de represiune ale statului în România în perioada 16-31 Decembrie 1989 - evenimente denumite în Constituția României „Revoluția Română” - dosar penal nr 11/P/2014;  

-stoparea timp de 32 de ani de către procurorii militari români a cercetărilor în dosarului penal privind Revoluția din orașul Sibiu - dosar penal nr. 200/P/2007;

-continuarea timp de 31 de ani de către aceleași organe judiciare a încălcării drepturilor fundamentale ale victimelor crimelor internaționale săvârșite de aceleași forțe de represiune din România în cadrul Mineriadei 13-15 Iunie 1990 din București - dosar penal nr 47/P/2014;  

-continuarea deja de 3 ani a acelorași practici abuzive de către procurorii români în cadrul dosarului penal întocmit după represiunea sângeroasă a mitingului din data de 10 august 2018, represiune soldată cu peste 830 de victime (persoane agresate de forțele de ordine);

-nerespectarea de organele judiciare românești a zecilor de decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului prin care România a fost condamnată tocmai pentru că organele sale judiciare au încălcat în mod continuu drepturile fundamentale ale victimelor evenimentelor mai sus invocate".

În cazul Dosarului 10 august, Asociația 21 Decembrie 1989 a atras atenția că acesta are aceeași soartă cu celelalte dosare istorice, procurorii militari, dar nu numai, comițând o serie de ilegalități care au afectat parcursul victimelor în a-și găsi dreptatea în justiție. 

Elementele semnalate în cazul Dosarului 10 august:

"-la data de 10 august 2018, în Piața Victoriei din Municipiul București a avut loc o mare manifestație pașnică a diasporei românești, numărul manifestanților depășind cifra 100.000. Manifestanții s-au adunat pentru a protesta împotriva politicii de amestec în justiție a Partidului Social Democrat, aflat atunci la putere;

-la ordinul conducerii politice de atunci Jandarmeria Română a intervenit extrem de brutal pentru împrăștierea manifestanților, exact ca forțele de represiune din perioada 1989-1990, rezultatul fiind vătămarea fizică gravă a unui număr de 830 de victime;

-dosarul penal privind agresarea acestor victime este „pasat” deja de trei ani între două unități de parchet, urmărirea penală nefiind nicicum finalizată;

-prin ordonanța din data de 26.06.2020 procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (denumită în continuare D.I.I.C.O.T.) au avut însă grijă să dispună deja clasarea cauzei, în mod total nelegal afirmăm noi, față de șefii Jandarmeriei și ai Ministerului Afacerilor Interne care au coordonat represiunea, sfidând astfel victimele;

-conform prevederilor Legii nr. 120/2018, privind aprobarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în competența materială exclusivă a acestei unități sunt date de lege o serie de infracțiuni, printre care se află și infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale, prev. de art.397, alin.2 Cod penal, infracțiune pentru care jandarmeria a formulat denunțul în cauză, fiind dealtfel singura faptă care atrăgea competența specială a D.I.I.C.O.T.;

-facem această precizare deoarece din studierea ordonanței D.I.I.C.O.T. din 26.06.2020 am constatat că toate celelalte fapte pentru care erau cercetate cadre din jandarmerie și alte cadre din Ministerului Afacerilor Interne erau infracțiuni așa zise „de drept comun”, fiind date, în cazul nostru, în competența parchetelor militare;

-Secția Parchetelor Militare avea și ea în instrumentare o altă cauză privind aceleași evenimente din 10 august 2018 al cărui obiect era represiunea extrem de violentă exercitată de Jandarmeria Română împotriva manifestanților din Piața Victoriei;  

-șirul nelegalităților în acest dosar începe cu măsura procesuală a declinării competenței la D.I.I.C.O.T., dispusă de către Secția Parchetelor Militare în dosarul pe care-l avea pe rol, măsură prin care s-au încălcat normele de competență materială de către procurorii militari;

-motivul aparent invocat de către Secția Parchetelor Militare pentru a dispune declinarea la D.I.I.C.O.T. a dosarului privind represiunea violentă îndreptată împotriva manifestanților la mitingul din 10 august 2018, a fost acela că pe rolul D.I.I.C.O.T. s-ar afla înregistrată cauza ce avea drept obiect pretinsa infracțiune contra siguranței naționale denunțată de conducerea jandarmeriei, susținându-se astfel că între cele două cauze ar exista o legătură care ar impune această măsură;

-precizăm că atunci când au dispus și motivat măsura declinării procurorii militari nu avuseseră niciun moment acces la dosarul instrumentat de D.I.I.C.O.T., nu cunoșteau deloc conținutul acestuia, astfel că motivele pe care ei și-au fundamentat declinarea de competență sunt unele născute strict din imaginația prea bogată a procurorilor militari;

-adevăratul motiv pentru care s-a dispus însă această declinare este acela că procurorii militari, deși nu aveau temei real pentru declinarea cauzei, au ținut neapărat să scape de acest dosar, devenit deja un „cartof prea fierbinte” pentru ei, în condițiile în care instanțele de judecată tocmai dispuseseră cu puțin timp înainte anularea rechizitoriului, dar și a tuturor probelor administrate în cauză în Dosarul Mineriadei și achitare totală în Dosarul Dizidentului Gheorghe Ursu, ambele cauze fiind instrumentate de aceeași Secție a Parchetelor Militare;

-presiunea firească exercitată asupra procurorilor militari de victimele represiunii din 10 august 2018, care deja reclamau lipsa de coerență a anchetei procurorilor militari în acest caz, lipsă de coerență de care chiar procurorii respectivi erau conștienți, se configura deja ca un potențial nou dezastru profesional al acestei unități, nefiind exclus ca el să afecteze chiar cariera șefilor acestei instituții;

-evident că singura cale de scăpare aflată la îndemâna procurorilor militari șefi a fost în această situație declinarea urgentă și nejustificată a cauzei la D.I.I.C.O.T., unitate care, la rândul ei, din ignoranță sau poate chiar din alte interese ascunse, a acceptat să primească această cauză prin încălcarea legii, în loc să procedeze la declanșarea unui regulator negativ de competență care ar fi urmat să fie soluționat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; se pare însă că și D.I.IC.O.T. la rândul ei a avut alte interese obscure de a reține nelegal cauza declinată nelegal;  

-noi nu credem că este o simplă coincidență faptul că adevăratul coordonator în teren al represiunii exercitate de jandarmi asupra manifestanților respectiv col. Cătălin Paraschiv , denumit de presă și „dirijorul în alb”, nici măcar nu a fost cercetat penal de D.I.I.C.O.T. pentru coordonarea faptică și „la vedere” a acestei represiuni soldate cu peste 830 de victime;

-suspiciunea noastră derivă din faptul că ofițerul respectiv, prieten vechi cu familia d-nei Georgiana Hosu, a fost audiat de D.N.A. ca martor în dosarul penal în care a fost condamnat definitiv Dan Hosu, ocazie cu care el a dat o declarație net favorabilă soțului fostei șefe a D.I.I.C.O.T. ;

-conform principiului „serviciu contra serviciu” se pare că acest dosar „10 August” declinat de procurorii militari a fost bine primit de șefa D.I.I.C.OT., care avea astfel siguranța unei viitoare soluții favorabile ce urma să fie dispusă chiar de subordonații acesteia, pentru șeful din jandarmerie, prieten cu soțul său;

-pe de altă parte, era logic faptul că D.I.I.C.O.T. nu putea să-l salveze astfel doar pe „dirijor” și să-i acuze penal pe „membrii orchestrei”, motiv pentru care i-a salvat pe toți, la grămadă;

-cu privire la această „poveste” presa vremii abundă de informații. Iată ce scria în data de 17 februarie 2020 (cu patru luni înainte ca D.I.I.C.O.T. să dispună clasarea în Dosarul 10 august) site-ul „Europa liberă” :

"Colonelul de Jandarmerie Cătălin Paraschiv, cel supranumit „Fantoma în alb” sau „Dirijorul” în timpul protestelor din 10 august 2018, este prieten de 10 de ani cu soţul celei care ar trebui să-l ancheteze pentru rolul jucat în reprimarea demonstraţiei din Piaţa Victoriei.

Giorgiana Hosu, procuror adjunct al Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) este procuror de caz în dosarul violenţelor din 10 august 2018 din Piaţa Victoriei. Soţul acesteia, Dan Hosu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2017, sub acuzaţia de trafic de influenţă şi dare de mită în dosarul Carpatica Asigurări.

În acest ultim dosar care se judecă la Tribunalul Bucureşti, inculpatul Hosu a depus o caracterizare pe care i-a făcut-o, sub semnătură, colonelul Cătălin Paraschiv. Documentul este datat 2 septembrie 2019. Paraschiv spune, în declaraţia ce poartă antetul Jandarmeriei, că-l ştie pe fostul poliţist Hosu din 2009, fiind un profesionist desăvârşit.

<<Am avut ocazia să constat înaltul profesionalism al domnului Hosu Dan, dar şi calităţile, abilităţile şi aptitudinile personale deosebite. Şi-a adus o contribuţie (!) substanţială la îndeplinirea activităţilor operative încredinţate unităţii>>, se arată în caracterizarea semnată de Cătălin Paraschiv, fostul comandant al Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei".

-în realitate D.I.I.C.O.T. nu avea la momentul declinării de către procurorii militari niciun motiv legal să primească acest nou dosar pentru al reuni la dosarul pe care-l avea pe rol, deoarece D.I.I.C.O.T. nu deținea nici cel mai mic indiciu că manifestanții ar fi încercat să săvârșească infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale, prev. de art.397, alin.2 Cod penal, motiv pentru care ar fi trebuit să-l închidă de mult prin măsura clasării pe temeiul inexistenței faptei;

-în acest context, procurorii D.I.I.C.O.T. trebuiau doar să constate că ancheta era practic terminată și că pretinsa faptă fapta sesizată astfel de conducerea jandarmeriei prin acel denunț nu există, situație în care erau obligați să dispună clasarea cauzei penale pentru această faptă și inițierea unui regulator negativ de competență cu Secția Parchetelor Militare; 

-față de clasarea nelegală dispusă de D.I.I.C.O.T. Asociația 21 Decembrie 1989 a acordat sprijin „pro bono” mai multor victime ale evenimentelor pe care le-a ajutat să-și redacteze plângerile împotriva măsurilor nelegale ale D.I.I.C.O.T.".

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.