VIDEO Consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și Polonia. Klaus Iohannis s-a întâlnit la București cu omologul polonez: "Eu și președintele Duda am reușit să producem o schimbare de atitudine în NATO față de Flancul Estic"

Președintele Klaus Iohannis și omologul său polonez, Andrzej Duda, au susținut luni, 10 mai, la Palatul Cotroceni, o conferință de presă comună, pe parcursul căreia au abordat o serie de subiecte referitoare la consolidarea parteneriatului strategic dintre România și Polonia pe mai multe dimensiuni și, totodată, au punctat cele mai stringente probleme ce țin atât de securitatea celor două state, dar și de securitatea Flancului Estic al NATO. Klaus Iohannis și Andrzej Duda au discutat, de asemenea, în legătură cu problemele regionale din Belarus și Republica Moldova.

Tot în perspectiva consolidării parteneriatului strategic dintre România și Polonia, Klaus Iohannis și Andrzej Duda au anunțat că guvernele celor 2 țări vor participa, cel mai probabil în luna octombrie, la o nouă ședință comună, în cadrul căreia "va fi agreat un nou Plan de Acțiune al Parteneriatului Strategic pentru perioada 2021-2025".

Trebuie menționat că Iohannis și Duda vor prezida astăzi Summitul B9, la care vor participa prin videoconferință președintele SUA Joe Biden și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg. 

"Astăzi, aici, la București, înaintea Summitului NATO de la Bruxelles, mă bucur că avem deja punerea în practică a acestei tradiții, ca această parte a Europei, membră NATO, să prezinte condițiile și părerea sa legată de securitate. Ne întâlnim și discutăm înainte de întâlnirea tuturor membrilor NATO tocmai pentru a putea acolo să vorbim cu aceeași voce, să avem aceeași poziție și sunt convins că vom fi eficienți în prezentarea punctului nostru de vedere asupra situației, cât și în prezentarea nevoilor noastre", a punctat Duda. 

Discursul președintelui României: "Îmi face o deosebită plăcere să primesc astăzi vizita Președintelui Republicii Polonia, domnul Andrzej Duda. Bine ai revenit la București, dragă Andrzej!

Vizita are loc în contextul în care anul acesta aniversăm 100 de ani de la încheierea Convenției de Alianță Defensivă dintre Regatul României și Republica Polonă. Convenția, semnată la 3 martie 1921, a marcat începutul unei prietenii de durată, o adevărată “alianță a inimilor” așa cum a caracterizat-o Mareșalul Piłsudski.

În întrevederea pe care tocmai am încheiat-o, desfășurată într-o atmosferă foarte deschisă, de prietenie, am discutat despre extinderea și aprofundarea Parteneriatului Strategic româno-polon, instituit în octombrie 2009 și reînnoit în 2015.

M-am bucurat să constat că acest parteneriat strategic a încurajat o dezvoltare susținută a relațiilor noastre bilaterale în ultimii ani.

Organizarea, în a doua parte a acestui an, a unei noi ședințe comune a Guvernelor României și Poloniei, la care va fi agreat un nou Plan de Acțiune al Parteneriatului Strategic pentru perioada 2021-2025, demonstrează încă o dată nivelul excelent al dialogului româno-polonez. Acesta s-a intensificat, de altfel, substanțial în ultimii ani, prin contacte la toate nivelurile și în toate domeniile.

Am convenit cu domnul Președinte Duda asupra necesității stimulării pe mai departe a schimburilor noastre comerciale, care au însumat în 2020, în ciuda pandemiei, peste 7 miliarde de euro, precum și a investițiilor reciproce.

Discuțiile au reliefat, totodată, interesul comun pentru aprofundarea cooperării sectoriale, inclusiv în domenii precum industria de apărare.

Am abordat și subiectul cooperării în plan regional în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, cu accent pe implementarea proiectelor strategice de interconectare regională. Din această perspectivă, am agreat continuarea promovării comune, cu prioritate, a proiectului de cale ferată  Rail2Sea, care va lega porturile Constanța și Gdansk și, respectiv, a proiectului rutier Via Carpathia.

În cadrul discuțiilor, am acordat o atenție specială dimensiunii de securitate, care este o componentă esențială a Parteneriatului nostru Strategic și care a crescut substanțial în relevanță în ultimii ani.

De altfel, dialogul româno-polon pe tema securității aduce beneficii reciproce certe pentru ambele țări, pentru regiunea noastră și pentru Alianța Nord-Atlantică.

Am convenit cu domnul Președinte continuarea contribuțiilor militare pe care România și Polonia le au fiecare pe teritoriul celeilalte în contextul implementării deciziilor adoptate la Summiturile NATO anterioare.

În acest context, îmi face o deosebită plăcere să particip mâine, împreună cu Președintele Duda, la exercițiul militar „Justice Sword 21”, la Poligonul Smârdan. Este un exercițiu la care Polonia participă cu forțe desfășurate în România, în cadrul Prezenței Înaintate de pe Flancul Estic aliat, din structurile Brigăzii multinaționale NATO de la Craiova.

Am discutat bineînțeles și despre securitatea la Marea Neagră și, în general, pe Flancul Estic, precum și despre prioritățile pentru Summitul NATO din acest an.

Astfel, țările noastre vor continua să susțină consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, a coeziunii acestuia, precum și procesul NATO 2030 și adoptarea unei decizii privind actualizarea Conceptului Strategic aliat la Summitul NATO din iunie.

România și Polonia acordă o atenție deosebită întăririi rezilienței NATO, a statelor aliate și a celor partenere și mă bucur că Polonia susține proiectul Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.

În acest context, am reafirmat și susținerea puternică a țărilor noastre pentru consolidarea relației transatlantice.

Vom discuta mai pe larg aceste aspecte de securitate în cadrul Summitului Formatului București (B9), pe care îl voi găzdui împreună cu Președintele Duda în această după-amiază, în calitate de co-inițiatori ai acestui format de succes.

Vorbind despre formate regionale de succes, am discutat și despre consolidarea Trilateralei România-Polonia-Turcia, a cărei reuniune la nivel de miniștri de externe a avut loc acum câteva zile la București.

În cadrul întrevederii, am abordat, în mod firesc, și evoluțiile din Vecinătatea Estică. Astfel, am reiterat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și am discutat situația îngrijorătoare de securitate din Ucraina și din jurul Ucrainei, precum și provocările legate de Belarus.

Am convenit totodată coordonarea pozițiilor României și Poloniei în vederea dinamizării și substanțierii Parteneriatului Estic în perspectiva Summitului preconizat a fi organizat în acest an.

În încheiere, doresc să-i mulțumesc încă o dată domnului Președinte Duda și să-i dau cuvântul".

Discursul președintelui Poloniei: "Doresc să-i mulțumesc foarte mult domnului președinte pentru invitația adresată de a veni la București pentru o vizită bilaterală în perspectiva foarte importantei colaborări dintre țările noastre într-o perioadă care deși e dificilă pentru noi, sper că se apropie de sfârșit, vorbesc despre perioada pandemiei, care suntem convinși că se transformă într-o perioadă în care va trebui să intensificăm atât colaborarea politică, cât și economică. Cu atât mai mult vreau să-i mulțumesc domnului președinte pentru această invitație, pentru posibilitatea de a avea astăzi aceste întâlniri și a discuta, dar mai ales pentru organizarea întâlnirii în cadrul formatului B9, un Summit al statelor Europei Centrale și de Est care sunt membre NATO. Astăzi, aici, la București, înaintea Summitului NATO de la Bruxelles, mă bucur că avem deja punerea în practică a acestei tradiții, ca această parte a Europei, membră NATO, să prezinte condițiile și părerea sa legată de securitate. Ne întâlnim și discutăm înainte de întâlnirea tuturor membrilor NATO tocmai pentru a putea acolo să vorbim cu aceeași voce, să avem aceeași poziție și sunt convins că vom fi eficienți în prezentarea punctului nostru de vedere asupra situației, cât și în prezentarea nevoilor noastre. Așa s-a întâmplat atunci când am avut întâlnirea anterior Summitului de la Varșovia din 2016, summit care ne amintim că a fost o întâlnire dificilă, aveam așteptări foarte mari de la acest summit pentru că se organiza imediat după agresiunea rusă din Ucraina. Noi ne-am întâlnit în 2015, domnul președinte a organizat atunci pentru prima dată întâlnirea B9 și atunci am început practic colaborarea în acest format care s-a dovedit deosebit de eficient. Ulterior, ne-am mai întâlnit anterior Summitului NATO din 2018. De fiecare dată aceste întâlniri au fost foarte bune. Acum avem și prezența avansată a NATO în zona noastră, avem prezența americană, avem armate aliate pe teritoriile noastre care ne garantează securitatea și putem astfel să realizăm modernizarea și dezvoltarea propriilor forțe armate, conștienți fiind că securitatea cetățenilor noștri, atât în România, cât și în Polonia  cât și din celelalte țări din această regiune e asigurată suplimentar și de prezența aliată, mai ales în aceste vremuri dificile. 

Despre cât de dificile sunt aceste vremuri am vorbit cu domnul președinte în detaliu. Vorbim, dacă ne uităm din partea Poloniei, despre problema din Belarus care îi atinge și pe cetățenii bieloruși care au origini poloneze, avem cazuri de arestări ale liderilor minorității poloneze, așadar situația este foarte dificilă din acest punct de vedere, dar avem și nesiguranța în ceea ce privește viitorul Belarusului, cât și a celor care locuiesc în această țară. Ne-am dori foarte mult ca această țară să meargă către democrație, ne-am dori foarte mult ca această țară să devină pe deplin suverană, ne-am dori ca aceste ambiții ale poporului din Belarus să se realizeze. Trebuie să fim foarte atenți, să observăm situația din Belarus, dar pe de altă parte să fim pregătiți să reacționăm la orice pericol care ar putea veni din acea direcție și să fim pregătiți să apărăm Belarusul în cazul în care va fi nevoie.

O altă problemă importantă e cea ucraineană, poate puțin mai redusă acum, dar am avut însă acum ceva timp o relocare a forțelor armate ruse către granița ucraineană și o potențială invazie rusească în Ucraina. Am putea spune că în acest moment nu mai este atât de mare acest pericol pentru că știm că forțele ruse revin către bazele lor, însă situația e în continuare dificilă. Avem teritorii ucrainene ocupate și nu ne putem întoarce privirea de la această parte a continentului. Cu siguranță toți trebuie să sprijinim Ucraina, dar trebuie să ne păstrăm și să ne îngrijim de securitatea noastră pentru că ne aflăm pe flancul estic și cu siguranță acesta va fi un element important al discuțiilor din cadrul Summitului NATO de la Bruxelles și la întâlnirea noastră de astăzi din cadrul Summitului B9. Mă bucur foarte mult că la acest summit va participa și președintele SUA, Joe Biden, dar și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Asta arată că întâlnirea noastră este într-adevăr importantă, este recepționată pozitiv de NATO și arată de asemenea coeziunea nord-atlantică.  

Am discutat cu domnul președinte o a treia problemă foarte importantă, mai ales pentru România, respectiv problema Republicii Moldova, relațiile dintre Moldova și UE, situația generală din Moldova. I-am relatat domnului președinte ultima mea discuție cu doamna președintă Maia Sandu, am invitat-o la Varșovia, urma să aibă loc această vizită la începutul lunii mai, dar situația internă a făcut ca doamna președinte să amâne această vizită, dar sperăm că se va întâmpla, că va avea loc chiar în luna iunie. În câteva săptămâni sper că vom avea această vizită. În acest moment se fac schimbări în Moldova, ne străduim să sprijinim Moldova în aspirațiile sale către UE, să sprijinim aspirațiile întregii populații a Moldovei de a deveni parte a UE, de a se apropia de Vest. Atât Moldova, cât și toate acțiunile pe care le face România în acest domeniu beneficiază de sprijinul nostru, al Poloniei.  

Am discutat cu domnul președinte și despre colaborarea economică. Ne-am dori ca ea să se intensifice. Este importantă întâlnirea la nivel guvernamental care este programată să aibă loc în octombrie. Sper ca timpul care rămâne până atunci să permită o pregătire excelentă a acestei întâlniri. Cred cu convingere că tocmai faptul că ieșim din pandemie va permite intensificarea relațiilor bilaterale economice, dar mi-aș dori ca această colaborare să se manifeste în multe domenii, în diverse sfere ale economiei. Mi-aș dori de asemenea să se îmbunătățească colaborarea militară. Dacă e să ne gândim la modernizarea forțelor noastre armate, există o premisă bună pentru acest obiectiv din partea Poloniei, ne vom strădui ca aceste procese să fie bine realizate.

Îi mulțumesc domnului președinte pentru colaborarea activă din cadrul Inițiativei celor Trei Mări, vreau să subliniez meritele domnului președinte, implicarea lui, pentru că datorită acestei implicări am reușit să creăm Fondul celor Trei Mări, unde avem deja 9 țări prezente și deja sunt primele investiții demarate în cadrul acestui format. Sper ca în cadrul acestui fond să participe și SUA, deci și din această perspectivă avem speranța de a colabora cu alte țări importante, parteneri economici importanți. Am discutat de curând cu ministrul de Externe al Japoniei despre o eventuală implicare. Sper că va exista o implicare a Japoniei. Deocamdată nu putem spune nimic concret despre asta, dar mi-aș dori ca această colaborare să se dezvolte. Îi mulțumesc domnului președinte că a amintit despre dezvoltarea colaborării în domeniul infrastructurii feroviare, rutiere, ați amintit de Via Carpathia. Sunt 2 aspecte foarte importante, cel ce ține de infrastructură, care ne va ajuta în viața de zi cu zi, va ajuta economia, oamenii, turismul, dar pe de altă parte Via Carpathia va ajuta la întărirea securității noastre, pentru că va face posibilă relocarea forțelor armate, nu doar pe calea aerului, ci și pe cale terestră. E evident că această dezvoltare e foarte importantă, avem aici rămâneri în urmă de câteva decenii, am primit această moștenire negativă în urma regimurilor anterioare, dar cred cu tărie că vom reuși să recuperăm aceste întârzieri, iar această colaborare se va dezvolta. De asemenea doresc ca această colaborare dintre Polonia și România să se dezvolte și în domeniul energetic, la nivel politic, dar și economic. Sper că în perioada următoare vor interveni și aici niște modificări de politică și niște acțiuni.  

Așa cum am spus la început, ne pregătim de Summitul NATO de la Bruxelles, vom discuta despre asta și astăzi, despre temele cele mai actuale. Voi încheia aici luarea mea de cuvânt mulțumindu-i încă o dată domnului președinte pentru această activitate a dumnealui intensă, pentru această implicare care crează posibilitatea să ne întâlnim astăzi la București, cu aliații. Este un semn foarte bun, despre cât de bine este văzută politica bine făcută".

Nu în cele din urmă, Klaus Iohannis a ținut să sublinieze că datorită implicării sale și a președintelui Poloniei, Andrzej Duda, s-a produs o schimbare de atitudine a NATO în raport cu flancul estic. 

Jurnalist: Bună ziua. Întrebare legată de prezența Președintelui Statelor Unite și Secretarul NATO. Sunt într-adevăr importante aceste discuții și aș vrea să întreb în două contexte, amenințările care vin din Est către Flancul Estic și în ceea ce privește  aspirațiile Ucrainei, dacă se va discuta despre asta.

Klaus Iohannis: Acest format, B9, este un format din cadrul NATO și noi ne întâlnim înaintea Summiturilor NATO pentru a discuta problemele comune și specifice. Acum, înainte de a ne aduna, evident, că am avut faza de pregătire a acestui Summit și pot să spun că sunt foarte bucuros că atât Președintele Statelor Unite ale Americi, domnul Joe Biden, cât și Secretarul general NATO, domnul Stoltenberg au acceptat invitația mea de a ni se alătura în discuțiile formatului B9. Pentru noi, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii și apartenența la NATO sunt esența securității noastre naționale și, în consecință, locul Președintelui Statelor Unite și a Secretarului general NATO în aceste discuții sunt naturale și de aceea cred că este un format care este foarte important pentru NATO, un format care este foarte important pentru România și este foarte important pentru Polonia. Evident, că vom discuta în acest format chestiunile legate de Ucraina, Flancul Estic, problemele specifice de pe Flancul Estic sunt temele prioritare despre care discutăm în cadrul B9, împreună cu, evident, pozițiile pe care le vom adopta în cadrul Summitului NATO.

Jurnalist: În contextul Ucrainei, în urma noilor evoluții din Ucraina și de la Marea Neagră, considerați și poate intenționați să puneți în discuție în această după amiază și la Summitul NATO o sporire a prezenței aliate pe Flancul Estic, poate o întărire a Brigadei Multinaționale de la Craiova în care România și Polonia sunt partenere, sau ce alte garanții de securitate veți solicita, dacă credeți că ele sunt necesare?

Klaus Iohannis: Este un lucru binecunoscut, sper, că, începând de la Summitul din 2016, ne-am implicat foarte mult și eu, și domnul Președinte Duda, pentru a produce o schimbare de atitudine în NATO față de Flancul Estic, și am reușit. Avem, între timp, abordări specifice NATO pentru Flancul Estic, avem diferite forțe înaintate, avem forțe de intervenție, forțe de intervenție rapidă, avem o întreagă strategie NATO pentru zona Mării Negre, ceea ce înainte nu a existat sub această formă și avem împreună formatul B9, care a venit în Summiturile NATO și am convins pe aliații noștri că aceste chestiuni sunt importante nu doar pentru noi, ci sunt importante pentru întreaga alianță NATO. În continuare noi ne implicăm foarte mult pentru a crește reziliența noastră pe Flancul Estic și pentru a crește efectul de descurajare al oricăror acțiuni îndreptate împotriva noastră. În acest fel vom continua să întărim NATO ca alianță, vom garanta securitatea națiunilor statelor noastre pe Flancul Estic și vom fi în situația să jucăm împreună un rol foarte important în această regiune. Formatul B9 și prezența Președintelui Statelor Unite astăzi în discuții și a Secretarului general NATO în discuția de astăzi din B9 arată nu doar că am reușit să povestim despre aceste chestiuni, ci am reușit să le mutăm în centrul atenție NATO și împreună cu aliații noștri să creștem reziliența și postura de descurajare a noastră, a NATO, pe Flancul Estic.

Vedeți video: