Atrocitățile Experimentului Pitești: cum a fost torturat până la moarte studentul Ion Pintilie, pentru că a ascuns în căciulă o poezie. Mărturisitorul Neculai Popa

Supraviețuitor al așa-numitului ”Experiment Pitești” și mărturisitor al Gulagului românesc, Neculai Popa relatează – în esențialul volum ”Coborârea în iad. Amintiri din închisorile României comuniste” – și torturile, bătăile abominabile care au dus la uciderea studentului deținut Ion Pintilie, călcat în picioare până la moartea în chinuri doar pentru faptul că ascunsese, în căciulă, o poezie, deși aceasta nu avea niciun substrat de factură politică. 

Pagina de Facebook Rezistența Anticomunistă din Banat prezintă zguduitoarele fragmente care relatează modul în care a fost omorât Ion Pintilie: 

”A venit din nou Țurcanu, care m-a mutat de la locul meu pe celălalt prici, spunându-le celor din comitet să-mi dea voie să stau întins pe prici, iar închiderea să mă găsească sub pătură. 

Tot acum voi fi martor la o altă scenă zguduitoare, când l-au bătut pe Ion Pintilie. L-au bătut până a înnebunit. În această stare a început să-i înjure, când pe româneşte, când în limba franceză, trecând apoi la râs şi iar la înjurături. Cei care îl băteau, crezând că simulează, continuau să-l lovească, până ce studentul medicinist de la Iaşi nu a mai putut zice nimic. 

Ion Pintilie era fiul unui cojocar din Tecuci, fiind singurul copil la părinţi. În ziua de Sfântul Ioan (7 ianuarie) ne-au adus un hârdău cu murături în cameră şi ne-au dat fiecăruia câte o cană de moare, iar celor ce-şi serbau onomastica, câte un litru şi apoi 2-3 zile nu ne-au mai dat apă, cu excepţia celor ce promiteau demascare. De la litrul de moare, Ion Pintilie parcă era beat din cauza setei, având toată gura spuzită. 

El avea ascunsă în căciulă o poezie, la care ţinea foarte mult şi pe care nu o predase la percheziţie. Probabil a mai ştiut cineva de ea, deoarece s-a făcut întrebarea repetată ‹dacă mai are cineva ceva ascuns›. 

Ion Pintilie nu a spus nimic. I-au desfăcut căciula şi au descoperit poezia. Acesta a fost motivul pentru care a fost bătut. Trebuie precizat că poezia nu avea nimic politic în cuprinsul ei. Dându-şi seama de monstruozitatea comisă, l-au întins pe prici, vizavi de mine. De atunci nu l-am mai văzut. Am aflat mai târziu că a fost şi el dus la infirmerie, unde a murit. De voie, de nevoie, m-am aşezat pe prici sub pătură”.