Statul Român, Diaspora și o condiție profund discriminatorie: pașaport ”special” în schimbul cărții de identitate

Românii care s-au stabilit în Uniunea europeană pot solicita statului român un pașaport special, care se numește CRDS (cetățean român cu domiciliul în straintate). În acest act, la adresă apare doar țara de reședință. Deținătorii acestui pașaport constituie, sau ar trebuie să constituie, baza electorală pentru circumscripția 43, Diaspora. 

Pașaportul CRDS se poate obține direct de la ambasadă, mai simplu deci decât un act care se poate elibera în România, pașaport sau carte de identitate. 

Statul român a pus însă o condiție discriminatorie pentru cei care solicită acest act. Să renunțe la cartea de identitate. Să îl predea, atunci când fac cererea de CRDS. De ce? Nu a existat niciodată o explicație clară.

Simbolic, este ca și cum ai renunta la o parte din cetățenie. Suntem o excepție, din acest punct de vedere, printre cetățenii europeni. Este că o pedeapsă de pentru despărțirea de țară, o constrângere birocratică absurdă.

Renunțarea la cartea de identitate are și dezavantaje practice. În România pașaportul CRDS nu are valoare administrativă. Dacă vrei să cumperi o locuință sau să ai o colaborare de lucru, ești într-o situație foarte dificilă. Acum, de exemplu, doar cu CRDS nu te poți vaccina, dacă te afli în România, în vizită, cu afaceri etc.

În sfârșit, se pare că lucrurile se vor schimba. Un parlamentar de Diaspora, Valentin Făgărășian, PNL, a cerut abrogarea prevederii legislative care stabilea asta. Mai exact al alin.(6) al art.34 din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate: 

”Cetăţeanul român care şi-a stabilit domiciliul în străinătate are obligaţia ca, la înmânarea paşaportului simplu, a paşaportului simplu electronic ori a unui paşaport simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu, să predea actul de identitate care atestă existenţa domiciliului în România, emis de autorităţile române”.

În legislatura trecută a existat o altă inițiativă de schimbare a acestui articol, inițiată de senatorii Viorel Badea, PNL și Radu Mihail, USR+, dar care nu a fost aprobată. 

Propunerea sa a trecut de Comsia de specialitate a Senatului, cea pentru Românii de pretutindeni. Urmează parcurgerea traseului legislativ, până la plenul Camerei Deputaților, care este forul decizional.

În mod curios, la votul de la Senat s-a abținut un senator ales în Diaspora, care a locuit chiar o perioada în străinătate. Este vorba de Radu Mihail, de la USR+. Un gest contradictoriu cu politica alianței politice de guvernare, dar care pus în contextul conflictelor declanșate de partidul său în mai multe orașe din țară, pare să aibă un aer de hărțuială politică. Greu totuși de înțeles, interesul pentru Diaspora ar trebui să fie mai important decât reglările de conturi care nu folosesc la nimic. 

Sper ca această modificare legislativă să fie aprobată, este un gest de înțelegere și de politețe pentru cetățenii români din străinătate, dar și un imbold de a reveni acasă, parțial sau definitiv. Un gest de fraternitate, de care avem nevoie.