EXCLUSIV FOTO Alexandru Muraru, oficial al Guvernului României, glorifică și aplaudă Armata Roșie genocidară, insultând incalificabil veteranii de război și memoria martirilor Armatei Regale. Istoricul peștelui prăjit și iubirea pentru tancurile Rusiei

Armata roșie genocidară – adică cea mai criminală organizație a secolului trecut – este glorificată și aplaudată în mod oficial de un reprezentat al Guvernului României. Și asta chiar în ziua în care îi sărbătorim pe veteranii de război ai Armatei Regale. 

Este vorba despre deputatul PNL Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei. 

Dumnealui a postat joi, pe Facebook, în limba de lemn care-l caracterizează, o felicitare adresată veteranilor de război, postare pe care a găsit de cuviință să o ilustreze cu poza unui veteran sovietic îngenuncheat lângă șenilele unui tanc rusesc transformat în memorial al ”eroilor” URSS (foto jos). Alexandru Muraru a făcut asta din postura de decident și promotor al ”politicilor Memoriei”, așa cum e intitulată, printre altele, sinecura pe care o exercită. 

Postarea este făcută în numele Guvernului României și reprezintă o insultă incalificabilă atât la adresa puținilor veterani de război care mai sunt în viață cât și un atentat la memoria sutelor de mii de martiri ai Armatei Regale Române, zdrobiți de șenilele pe care acest Muraru le aplaudă astăzi. Da, Muraru și Guvernul României îi aplaudă și îi comemorează pe dușmanii de sute de ani ai României.  

Este o batjocură de proporții ca un oficial al Guvernului României să comită o astfel de gafă, dacă este într-adevăr vorba de o gafă, în condițiile în care Rusia a dezmembrat România, a impus comunismul cu tancurile și a săvârșit un genocid imens pe ambele maluri ale Prutului, menținând captivă Basarabia până în zilele noastre. 

Rușinoasa postare a lui Alexandru Muraru ne dă însă amploarea imposturii acestui diletant promovat pe cu totul alte considerente decât cele intelectuale, profesionale ș.a.m.d., deși e remunerat cu un purcoi de bani publici. Istoric al lui pește prăjit, Muraru s-a grăbit să-și ilustreze postarea cu fotografia unui veteran sovietic îngenuncheat în fața unui memorial-tanc rusesc și fiindcă are taine cu lecturile elementare și nici nu prea știe pe ce lume trăiește. Oare unde o fi văzut Muraru memoriale-tanc în România? Oare nu știe că memoriale-tanc sunt, bunăoară, o obsesie a Rusiei? De remarcat și că un alt mare istoric i-a dat like: Mădălin Hodor. 

Pentru această insultă mizerabilă pe care a adus-o veteranilor de război și martirilor Armatei Regale, glorificându-le și aplaudându-le criminalii, alunecosul Alexandru Muraru ar trebui demis degrabă din Guvernul României (în Polonia sau în țările baltice, care știu ce înseamnă Rusia și sunt conștiente de importanța memoriei, și-ar fi terminat definitiv cariera), fiindcă incompetența și diletantismul său sunt realmente strigătoare la cer. Suntem mirați că încă nu l-a preluat Sputnik.

Însă nu ne facem iluzii că cineva îl va deranja cu ceva pe acest pitic de grădină, fiindcă șeful lui pe linie de Guvern, la fel de ”liberalul” Florin Cîțu este personajul care l-a demis din Executiv pe domnul Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici (AFDPR) după ce l-a împroșcat cu cele mai mizerabile calomnii și minciuni, ca un comisar al poporului. Iar în operațiunea mazilirii domnului Bjoza un rol însemnat l-a jucat și acest Alexandru Muraru.  

Haideți să facem un exercițiu de imaginație, dar să-l facem cu onestitate: ce credeți că s-ar fi întâmplat cu cariera acestui parvenit dacă ar fi postat o poză cu un tanc nazist sau cu un ofițer nazist la un comentariu dedicat comemorării victimelor Holocaustului? 

Dubla măsură ne va devora de vii. 

Martirii și eroii Armatei Regale. Un Katyn românesc

Una dintre categoriile sociale cele mai lovite de genocidul roșu, în perioada de tragică amintire a instaurării comunismului în România, a fost cea a militarilor.

După 23 august 1944, peste 180.000 de militari români au fost trimiși de către sovietici în lagărele din Siberia și, dintre cei care nu s-au lăsat reeducați în diviziile ”Tudor Vladimirescu” și ”Horia, Cloșca și Crișan”, doar câteva mii s-au mai întors. Trupurile martirilor Armatei române sunt răspândite de la Timișoara până la Vladivostok. În mlaștinile râului Bălți, în Basarabia, s-a descoperit un cutremurător osuar care cuprinde rămășițele pământești a zeci de mii de soldați ai Armatei Regale. (cf. Mihai Vicol, ”Un Katyn românesc”)

Dintre cei rămași în viață după Gulagul siberian, majoritatea s-au alăturat ostașilor care au scăpat de valul deportărilor și, împreună, au fost nevoiți să înfrunte un nou vrăjmaș: temnițele și lagărele de exterminare cu care i-a așteptat patria comunistă în anii '50. Facem precizarea că în perioada 1949-1958 nu mai puțin de 80 de generali români au pierit în 13 dintre cele 44 de penitenciare și 72 de lagăre de muncă silnică dedicate de noua orânduire elitelor românești și nu numai.