"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Un proces scandalos îndreptat împotriva jurnalistului Mălin Bot, a revoluționarului Marian Moroșanu („Ceaușescu”), a USRPLUS (prin copreședinții Dan Barna și Dacian Cioloș) și a deputatului USRPLUS Iulian Bulai, urmează să aibă loc la Tribunalul București, reclamant fiind controversatul general AUR Nicolae Roman, acuzat de numeroase voci proeminente ale societății civile că, în ciuda certificatului de revoluționar pe care îl posedă și a unor decorații, ar fi participat la reprimarea sângeroasă a Revoluției de la Timișoara, în Decembrie 1989.
Pe baza informațiilor primite inclusiv de la revoluționarul Marian „Ceaușescu”, Podul.ro a scris, de asemenea, în repetate rânduri în ce situație s-a aflat, în Decembrie 1989, generalul ajuns deputat pe listele AUR.
Consultând CV-ul generalului posesor de mai multe decorații - printre care și „Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989” și Medalia aniversară „10 ani de la Revoluția Română Anticomunistă din Decembrie 1989” - am aflat că Nicolae Roman, după absolvirea Academiei Militare, în anul 1987, a fost numit comandant al Batalionului 1 Infanterie din Regimentul 32 Mecanizat „Mircea” de la Timișoara, funcție pe care a a avut-o inclusiv pe parcursul Revoluției, până în 1991. (mai multe detalii AICI)
Centrul Național de Documentare, Cercetare și Informare despre Revoluția din 1989 Timișoara (care activează în cadrul Asociației Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989 din Timișoara) a publicat lista unităților militare ale Ministerului Apărării care au participat la represiunea din Timișoara.
În această listă apare și numele lui Nicolae Roman (căpitan la acea vreme) din cadrul UM 01185 Regimentul Mecanizat. Conform CNDCI, acest regiment a acționat chiar la începutul manifestațiilor, în noaptea de 16/17 decembrie:
„Regimentul a acţionat în noaptea de 16/17 decembrie cu circa 160 de militari în zona Parcul Central Piaţa Libertăţii-Piaţa-700 Circumvalaţiuni-Piaţa Dacia, Torontal, iar în 17 decembrie cu 220 de militari dizlocaţi astfel: 100 la Poşta Mare-Hotel „Continental, 80 la Podul Decebal-Piaţa Traian, 40 în Piaţa Libertăţii-Operă-Catedrală. În data de 18 decembrie unitatea desfăşoară în Timişoara aproximativ 200 de soldati, 7 TAB-uri, 4 autocamioane şi o autospecială”, se arată în document.
Situația în care s-a aflat controversatul general în decembrie 1989 a fost redată detaliat și de Mălin Bot în postările sale publice, jurnalistul fiind un bun cunoscător al evenimentelor tragice de la Timișoara:
„Generalul traseist Nicolae Roman avea în decembrie 1989 funcția de comandant al Batalionului 1 Infanterie din Regimentul 32 Mecanizat „Mircea” de la Timişoara.
Iată ce a scris jurnalistul Iosif Costinaș despre această unitate militară: ” Regimentul 32 mecanizat (UM 01185) este cel mai activ, din Garnizoana Timişoara, la reprimarea demonstranţilor. Dosarele Comisiei Guvernamentale “Podul Decebal”, “Piaţa Libertǎţii”, ”Catedralǎ - Piaţa Operei”. Iosif Costinaș a fost cel mai bine documentat ziarist timișorean pe tema Revoluției.
A dispărut în condiții suspecte și după un an scheletul lui a fost descoperit într-o pădure din județul Timiș. În același timp, regretatul Iosif Costinaș mi-a fost profesor la Facultatea de Jurnalism având cu el numeroase discuții despre crimele comise de Armată la Timișoara.
Armata a comis cele mai multe crime și unitatea condusă de generalul traseist a fost activ implicată în represiunea criminală.
Iată ce se consemnează în Rechizitoriul Dosarului Revoluției, privind represiunea de la Timișoara în care a fost activ implicat generalul traseist candidat AUR:
În jurul orelor 16:00 (17.12.1989) în Timişoara s-au executat primele focuri de armă.
La orele 18:00, gl.mr. Guşă Ştefan, sosit de la Bucuresti, a preluat în întregime conducerea forţelor militare aparţinând MApN.
După cum s-a precizat, mai multe tancuri ale UM 01115 Giroc au fost blocate de către persoane civile înarmate cu răngi şi bare metalice,pe Calea Girocului. Gl. mr. Guşă Ştefan a ordonat recuperarea blindatelor întrucât pentru întreaga zonă acestea prezentau pericol de explozie. Au fost formate subunităţi,care au deschis focul în plin asupra mulţimii care a fost împrăştiată, iar tancurile tractate în unitate. Recuperarea acestor tancuri s-a făcut cu preţul multor vieţi omeneşti.
La orele 18:45, MApN a transmis către Comandamentul Marii Unităţi Mecanizate din Timişoara indicativul militar „Radu cel Frumos”, ce reprezenta trecerea la alarma de luptă parţială, indicativ transmis ulterior tuturor unităţilor din garnizoană.Ulterior, în judeţul Timiş s-a declarat „stare de necesitate”.
Drept urmare, s-a trecut la înarmarea militarilor cu muniţie de război.
Acţiunile militare desfăşurate de forţe MApN au atins intensitatea maximă în după amiaza zile de 17.12.1989 şi în noaptea de 17/18.12.1989. În acest interval au fost ucise prin împuşcare 66 de persoane şi rănite alte 196...
În zilele de 18 şi 19.12.1989, acţiunile represive s-au soldat cu 7 persoane decedate prin împuşcare, 98 de răniţi, cu toţii din rândul civililor.
Documentele existente la Memorialul Revoluției consemnează exact data și ora la care unitatea condusă de generalul traseist Roman a pornit pentru a ucide manifestanții din Timișoara:
17 decembrie 1989
ORA 1,30:
O coloană de demonstranţi se îndreaptă spre sediul Municipiului de Partid (JAO). Capii manifestanţilor sunt pe treptele Catedralei şi vorbesc mulţimii (Registru filaj 1989). UM 01185 părăseşte cazarma pentru intervenţia în oraş cu 6 camioane cu 160 de militari (D 11/P/1997, f. 70).
ORELE 2,00 – 3,30 UM 01185 participă la împrăştierea manifestanţilor în zonele Parcul Central, Circumvalaţiunii, Torontal (D 11/P/1997, f. 70).
ORA 11,30: De la UM 01185, 165 de militari, echipaţi cu pistoale mitralieră şi drapelul de luptă, pleacă la defilare pe traseul: Calea Şagului – Bd. 6 Martie – Podul Maria – Catedrală – Operă – Piaţa Mărăşti – Cazarma Oituz. (D 11/P/1997, II, f. 71)”.
