Alexei Navalnîi e pe moarte. De ce s-a întors opozantul lui Putin în Rusia, deși știa că va fi asasinat? / CEDO se interesează de soarta muribundului


Alexei Navalnîi e pe moarte. De ce s-a întors opozantul lui Putin în Rusia, deși știa că va fi asasinat? / CEDO se interesează de soarta muribundului

Alexei Navalnîi, aflat într-o stare fizică atât de gravă încât Kira Iarmîș, purtătoarea sa de cuvânt, spunea, week-endul trecut, că ar putea muri în câteva zile, a fost transferat în cele din urmă într-un spital dintr-un centru corecțional. 

Imediat după transfer, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a transmis, luni, întrebări Rusiei despre condiţiile de detenţie a opozantului otrăvit în urmă cu câteva luni cu Novicioc, un agent neurotoxic care aproape I-a provocat moartea. CEDO vrea să știe, printre altele, de la guvernul rus dacă detenţia îi încalcă dreptul la viaţă, scrie agerpres.ro. 
 
Organul judiciar al Consiliului Europei, din care şi Rusia face parte, întreabă de asemenea Moscova în ce măsură condiţiile detenţiei lui Aleksei Navalnîi şi tratamentul la care este supus respectă dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului legate de "dreptul la viaţă" şi interzicerea torturii. 

Recent, jurnalistul Petre M Iancu a atras atenție într-un amplu articol că Putin mai are doar foarte puțin  până să-și vadă viusul cu ochii în condițiile în care Navalnîi se stinge.  

„Moartea lui Navalnîi, întru împiedicarea căreia avertismentele vagi îmi par tardive și insuficiente, ar putea declanșa o dinamică fatală, pe care nimeni n-ar mai putea-o controla. Căci Navalnîi a știut să se manifeste astfel, încât să încorporeze realmente ultimele speranțe de normalizare și democratizare ale unui număr impresionant de ruși”, scrie Petre M Iancu, explicând și faptul că Navalnîi s-a întors în Rusia, expunându-se unei noi tentative de asasinat, pentru că regimul de teroare al lui Putin poate fi învins numai printr-un gest de curaj uriaș.

Petre M Iancu: „Pe Navalnîi îl doare spatele de săptămâni în șir. Și piciorul îi amorțise după ce a fost torturat într-una din cele mai dure colonii penitenciare rusești, în care, după ce s-a repatriat în urma încercării asasinării lui cu Noviciok, regimul Putin l-a vârât, probabil spre a fi exterminat. Intrat în greva foamei spre a determina lagărul să respecte legea și să-i dea acces la o îngrijire medicală adecvată, Navalnîi a slăbit nu mai puțin de 15 kilograme. Cu acest tablou medical, stopul cardiac ar putea surveni, spun experții, oricând.  

Chiar și azi, sau mâine. SUA și UE au reacționat. Americanii au amenințat Rusia, pentru cazul morții lui Navalnîi, cu imprecise consecințe. Iar UE a cerut iar eliberarea deținutului de conștiință pe care președintele Rusiei vrea de mult să-l vadă sub pământ. Dar UE nu și-a asumat propunerea de bun simț a Franței, de a se adopta noi sancțiuni împotriva Moscovei.  

În pericol nu e doar Navalnîi. Sau doar Ucraina 

Uciderea în pușcărie a eroului rus nu e, în context, singura grijă a vestului. Care agită și refuză spectrul unor noi sancțiuni și din pricina alarmei declanșate pretutindeni de masarea la frontierele ucrainiene, într-o manieră fără precedent de la invazia în Ucraina, din 2014, încoace, de trupe, de tancuri și mai ales de nave de război rusești. La Marea Neagră, statele NATO, România și Bulgaria, dacă nu și Turcia, care întreține relații speciale cu Moscova, își văd ca atare țările și apele teritoriale tot mai expuse, mai vulnerabile și mai amenințate. 

În reacție, America lui Biden hotărâse, inițial, să trimită două nave militare la Marea Neagră. Apoi, șovăielnicul președinte ale SUA a stat de vorbă cu șefa guvernului berlinez, Angela Merkel. Care e mereu foarte atentă să nu-l provoace pe țarul rus. Și să nu pericliteze aproape unanim condamnatul proiect germano-rus al gazoductului Nord Stream II.  

Nu sunt clare toate detaliile acestei convorbiri telefonice încheiate cu apelul comun al deescaladării și retragerii trupelor ruse masate la frontiera cu Ucraina ca o ”provocare”, după cum o caracterizase anterior lucida șefă a ministerului german al apărării, Kramp-Karrenbauer. Care a respins pretenția rusă că militarii concentrați la frontieră ar efectua, chipurile, ”manevre” și ”antrenamente de luptă”, de vreme ce există reguli internaționale clare de derulare a unor astfel de exerciții, care furnizează ”încredere și transparență”. Cert e că, după discuția dintre Biden și Merkel, SUA și-au revocat decizia navală. Distrugătoarelor americane li s-a ordonat de la Pentagon volta și renunțarea la călătoria lor. Semn că măcar la Londra s-a înțeles ce devastator semnal al împăciuitorismului și lașității transmite această revocare, s-a anunțat expedierea în regiune a altor două vase. De această dată britanice.  

Ce ar mai ajuta 

Ar fi ”timpul să i se țină piept lui Putin”, opina recent săptămânalul german Die Zeit. Ar fi. Ar fi fost încă de-acum două decenii. Și cu atât mai mult după invadarea Ucrainei și anexarea ilegală a unor părți din teritoriul statului ucrainean. Dar ce anume ar ajuta? 

Livrarea de ajutoare militare consistente și includerea grabnică a Ucrainei în NATO. Precum și sancțiuni noi, dacă ar fi dureroase și periculoase pentru supraviețuirea regimului de la Kremlin. Care fie nu realizează că decesul lui Navalnîi ar confirma spectaculos verdictul lui Biden despre fostul șef al KGB, Putin: ”un asasin fără suflet”, fie îl testează, cu succes, pe președintele american.  

Țarul mafiot calculează că, speriat de înfrângerile militare în confruntările cu Rusia ultimelor două veacuri, vestul nu îndrăznește să i se opună, tupeul maxim afișat insolent fiind atuul de macho menit a-i masca lui Putin crescânda slăbiciune internă, devoalată de enorma popularitate a campaniei anticorupție a lui Navalnîi. Or, are perfectă dreptate Ben Hodges, fostul comandant al Armatei SUA din Europa, care, în ecou la criza din Ucraina, a reliefat că “trebuie să punem Marea Neagră în mijlocul hărții” 

Ce-ar însemna și ar putea isca uciderea eroului? Mai multe detalii AICI 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.