Generalul acuzat că a delapidat fondurile de război ale DGIA a fost, ani buni, mâna dreaptă a șefului serviciului secret al Armatei. Generalii Gherghe și Hăpău s-au ocupat de achiziții de produse informatice. „Știfturi aduse pe căi lăturalnice din China”


Generalul acuzat că a delapidat fondurile de război ale DGIA a fost, ani buni, mâna dreaptă a șefului serviciului secret al Armatei. Generalii Gherghe și Hăpău s-au ocupat de achiziții de produse informatice. „Știfturi aduse pe căi lăturalnice din China”

Numărul 2 în serviciul secret al Armatei este acuzat că a sustras 180.000 de dolari din fondurile operative destinate situațiilor de criză sau de război ale instituției. Nu este o știre dintr-o republică africană, ci din România, țară membră NATO, partener strategic al SUA, situată geografic foarte aproape de Rusia, inamicul tradițional al Alianței Nord- Atlantice.

Generalul Iulian Gherghe a fost arestat preventiv săptămâna trecută sub acuzația de delapidare și alte câteva infracțiuni conexe. Până mai ieri a fost omul de încredere al gen. Marian Hăpău (foto), șeful Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA). Hăpău este cel care l-a dat pe Gherghe pe mâna procurorilor militari, deși cei doi au fost, o lungă perioadă de timp, colaboratori apropiați.  

Relația de încredere dintre ei este dovedită de existența unei ștampile cu semnătura olografă a gen. Marian Hăpău, aflată în posesia gen. Gherghe, ștampilă scoasă la lumină de procurorii militari și recunoscută de șeful DGIA. Ștampila, a susținut gen. Hăpău în fața procurorilor, ar fi fost folosită pe felicitările trimise de DGIA cu diverse ocazii. În realitate, este vorba de o practică ilegală, un incident de securitate militară, o situație care a favorizat săvârșirea de infracțiuni de către gen. Gherghe.

Gen. Hăpău l-a lăsat din brațe în momentul în care președintele Klaus Iohannis l-a trecut pe gen. Gherghe în rezerve, deoarece acesta urma să fie pus sub acuzare de către procurorii militari.

Responsabil cu achizițiile informatice

Generalul Iulian Gherghe este genist. El a fost „parașutat” în Direcția de Contrainformații și Securitate Militară (DCiSM), structura de contrainformații a serviciului secret al Armatei, direct pe funcția de șef al Secției „Comunicații și informatică” (fostă Transmisiuni), cu gradul de lt.-col.  

Responsabil de promovarea lui Gherghe pe această poziție a fost Ovidiu Ionel Tărpescu, fost locțiitor al șefului DCiSM, devenit ulterior un apropiat al gen. Marian Hăpău. Numirea lui Gherghe i-a nemulțumit pe ofițerii de contrainformații din DCiSM, fiind vorba de un personaj impus din exterior, pe pile.

În calitatea sa de șef al Secției „Comunicații și informatică”, gen. Gherghe s-a ocupat de achiziția de echipamente și produse informatice pentru DCiSM.  

În februarie 2009, când gen. Marian Hăpău a fost numit șef la DCiSM cu acceptul fostului președinte al României, Traian Băsescu, care se pregătea să câștige un nou mandat în alegerile prezidențiale. 

Pentru fostul președinte nu a contat că sub nasul lui Hăpău avusese loc celebrul furt de armament de la Ciorogârla. În momentul producerii acestui grav incident de securitate, Hăpău era șeful structurii care asigura contrainformativ depozitul de arme. În loc să se numere printre ofițerii destituiți și cercetați, el este promovat șef al DCiSM.  

După numire, Hăpău l-a păstrat pe Gherghe pe funcție. Achizițiile informatice au continuat cu același aplomb.  

Ovidiu Ionel Tărpescu, intrat și el în grațiile lui Hăpău, a plecat, la un moment dat,  din DCiSM la Statul Major General (SMG), actualul Statul Major al Apărării (SMAp), dar nu oriunde, ci la Direcția Comunicații și Informatică (J6).

Această direcție este responsabilă cu toate achizițiile făcute în mod centralizat de Armata Română, dar și cu programe majore de înzestrare cu armament etc. Achizițiile erau, după cum se vede, hobby-ul grupării coordonate de gen. Marian Hăpău. A doua activitate preferată este, am aflat recent, gestionarea fondurilor operative.

În afară de Iulian Gherghe, un alt om de încredere al gen. Marian Hăpău implicat în procesul de achiziții era Dumitru Bucur, pe atunci șef la o structură de interceptări specifice și șef al Protecției Interne la DGIA.

De ce era Bucur un pion important? Deoarece, ca șef al Protecției Interne, avea toate pârghiile să supravegheze informativ achizițiile, astfel încât totul să decurgă conform celor stabilite de gen. Hăpău și subalternii săi. După ce Bucur s-a pensionat, gen. Marian Hăpău l-a adus șef al Protecției Interne pe un alt apropiat, col. Liviu Mițcan.  

Ileana Chiriță era o altă apropiată a gen. Hăpău, specialistă în domeniul financiar- contabil, implicată și ea în achiziții și gestionarea fondurilor operative.

Hăpău, promovat la DGIA

În 2012, gen. Marian Hăpău a fost destituit de ministrul liberal al Apărării de la acea vreme, Corneliu Dobrițoiu. A fost recuperat rapid, în februarie 2013, când a fost promovat pe funcția de șef al DGIA, grație sprijinului noului ministrul Apărării, Gabriel Oprea. Și de această dată, Traian Băsescu, aflat la al doilea mandat de președinte, și-a dat acordul.

La scurt timp după numire, gen. Hăpău a început să-și aducă oamenii apropiați în conducerea DGIA. La loc de cinste a fost aducerea Ilenei Chiriță pe poziția de contabil-șef. Responsabilă și de fondurile operative.

Nu a trecut mult timp și Ileana Chiriță a fost împuternicită de gen. Hăpău și chiar numită locțiitor al DGIA. În martie 2014, Ileana Chiriță a primit prima stea de general, prin decret semnat de fostul președinte Traian Băsescu. 

După pensionarea Ilenei Chiriță, gen. Hăpău l-a adus locțiitor al DGIA pe gen. Iulian Gherghe, în prezent inculpat.

Lipsă de transparență

„Achizițiile nu erau transparente niciodată, erau făcute de un număr limitat de persoane, toți din cercul apropiat de relații al gen. Hăpău. Dacă un ofițer DCiSM punea întrebări legate de achiziții, avea probleme.

Noi vedeam că erau multe făcături, știfturi achiziționate pe căi lăturalnice din China, deși spuneau că e tehnică de ultimă generație  germană, SUA etc.  

Erau băgate în uz după ce le pregăteau. Nu se puteau desigila înainte și orice rupere/deteriorare de sigiliu era o problemă deosebită! Situația este deosebit de gravă din punct de vedere al securității militare și naționale, cei doi știu unde și cu ce au echipat anumite sedii, știu despre servere, parole, chei și parole, echipamente complexe de criptare și decriptare etc.”, ne-a declarat col. (r) Doru Paraschiv.

El este fost ofițer de contrainformații militare al DCiSM, dat afară din Armată de gen. Marian Hăpău pentru că a avut curajul să denunțe ilegalitățile din cadrul acestui serviciu secret și folosirea lui pentru atingerea scopurilor politice ale lui Gabriel Oprea.

Col. Paraschiv a explicat și cum funcționa suveica achizițiilor în mandatele gen. Marian Hăpău din fruntea DCiSM și DGIA. „Iulian Gherghe pregăterea documentele, Ileana Chiriță aloca banii și acoperea justificarea lor, iar Ovidiu Ionel Tărpescu sau Vasile Mugurel, locțiitorii gen. Marian Hăpău, <<propuneau>> spre  <<aprobare>> comandantului unității, același Hăpău”, a precizat col.  Paraschiv.

El a adăugat că „multe achiziții erau derulate prin firma SC EVERIT GRUP SRL din București, care îl are ca proprietar pe Cătălin Florea, fost ofițer- inginer de comunicații și informatică, plecat din DCiSM în anul 2001”.

Fonduri operative

Col. (r) Doru Paraschiv acuză și existența unui „mecanism de sustragere a fondurilor operative. „ Ofițerii operativi obțineau informații. Informațiile de valoare erau speculate, gruparea întocmea documente specifice prin fals intelectual pentru a recompensa sursa, care nu exista în realitate. Recompensele erau foarte mari.  Concret, Vasile Mugurel propunea recompensa, iar Hăpău Marian. Eliberarea sumei o făceau oricum cei doi, iar Ileana Chiriță se conforma”, a precizat fostul ofițer de contrainformații.  

El spune că unul din motivele mazilirii sale este faptul că a „obținut dovezi ale delapidărilor de fonduri din bugetul mare al MApN, cu deturnări de fonduri din capitole bugetare diferite, unele de la care nici nu ai voie să te atingi, cu căpușări de structuri militare, de către firme civile, controlate de gruparea Hăpău”.

„Procurorii militari au fost sesizați de către mine, dar au preferat să-l protejeze pe gen. Hăpău și apropiații săi. Infracțiunile nu trebuie ascunse și clasificate secrete de stat. Potrivit art. 24 alin. 5 și art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate este interzis așa ceva”, a conchis col. Paraschiv.

Generalul Marian Hăpău, șeful DGIA, a refuzat, de-a lungul timpului, să răspundă la orice întrebare legată de activitatea sa în fruntea serviciului secret al Armatei și de scandalul delapidării fondurilor operative de către fostul său colaborator, gen. Iulian Gherghe.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.