HAOS în coaliție pe tema superimunității magistraților: PNL transmite că măsura e corectă și NU a fost propusă de UDMR, în timp ce USRPLUS susține viceversa

Disensiunile în coaliția de guvernare privind desființarea SIIJ sunt departe de a se fi terminat. În timp ce USRPLUS dă vina pe UDMR pentru adoptarea amendamentului care prevede că CSM va emite un aviz obligatoriu pentru trimiterea în judecată a procurorilor și judecătorilor, PNL, prin președintele de partid Ludovic Orban, a transmis luni, 22 martie, că prevederea menționată anterior nu a fost impusă de udemeriști. De asemenea, Ludovic Orban a declarat că PNL consideră ca fiind corect și constituțional amendamentul care prevede acordarea unei superimunități magistraților, completând că "CSM e un organism serios care poate să aibă discernământ în evaluarea diferitelor solicitări".

Reporter: Desființarea SIIJ ar putea fi neconstituțională din cauza acelui aviz pe care ar urma să-l emită CSM privind trimiterea în judecată? 

Ludovic Orban: N-am întâlnit astfel de opinii. Din punctul meu de vedere forma în care a fost adoptată de Comisia Juridică e una care a fost dezbătută și convenită la nivelul conducerii coaliției. Grupurile parlamentare ale PNL vor sprijini desființarea Secției Speciale. 

Reporter: Amendamentul e o superimunitate? 

Ludovic Orban: E o formulă la care s-a convenit. Conform Constituției, CSM e practic garantul independenței justiției în România. Din analizele posibilelor forme de funcționare după desființarea SIIJ, ni s-a părut o soluție corectă din punct de vedere constituțional ca acest organism, CSM, care e definit de Constituție ca garantul independenței justiției, să poată să aibă un punct de vedere nu pentru începerea urmăririi penale, ci pentru trimitere în judecată. (...) CSM în sine e rezultatul unui proces de alegeri. Reprezentanții CSM sunt rezultatul unui proces de alegeri care sunt făcute atât pentru Secția de Judecători, cât și pentru Secția de Magistrați. CSM funcționează în baza prevederilor constituționale și legale. CSM e un organism serios care poate să aibă discernământ în evaluarea diferitelor solicitări. 

Reporter: E o formulă pe care v-ați dorit-o? 

Ludovic Orban: Cum adică mi-am dorit-o? E o formulă pe care am convenit-o și pe care o susțin. 

Reporter: Pare o concesie acordată celor de la UDMR. 

Ludovic Orban: Nu aveți dreptate. Am văzut că circulă atâtea știri pe surse. UDMR a avut altă variantă. Încă o dată, repet, a fost o analiză foarte serioasă, având în vedere că au fost puncte de vedere diferite. Obiectivul nostru e de a desființa Secția Specială, am instituit un mecanism prin care e scos complet politicul, e un mecanism de autoreglare, care ține de funcționare a justiției și a CSM, pe care evident îl vom urmări. Dacă el funcționează corect și CSM se va comporta obiectiv de ce să nu vedem cum funcționează lucrurile? 

Pe de altă parte, Dan Barna a declarat tot astăzi că în opinia lui e vorba despre un compromis minor cauzat de UDMR, în legătură cu care nu este fericit, adăugând de altfel că amendamentul nu ar determina apariția unei superimunități a procurorilor și judecătorilor. 

Dan Barna: Obiectivul acestui Guvern, reliefat și prezent în programul de guvernare, este desființarea Secției Speciale. Guvernul a propus o variantă pe care o susținem și care e cea mai simplă, curată. În Parlament însă, în urma discuțiilor din coaliție, unde UDMR-ul a avut un alt punct de vedere, s-a ajuns la o formulă în care s-a găsit un compromis. (...) E un compromis de care nu sunt fericit, dar necesar politic în acest moment pentru ca SIIJ să devină istorie și să bifăm un element important în drumul spre ridicarea MCV. 

Reporter Epoch Times: Nu se va înrăutăți situația? Sunt mulți magistrați care spun că e un compromis inacceptabil. Practic se creează niște precedente periculoase. Ce vom face dacă inginerii vor cere să fie trimiși în judecată numai cu acordul inginerilor de exemplu? 

Dan Barna: Obiectivul e ca SIIJ să devină istorie. 

Reporter Epoch Times: În orice condiții? 

Dan Barna: Obiectivul e ca SIIJ să devină istorie. MCV-ul poate fi ridicat doar îndeplinind această condiție. Acest compromis din momentul de față vom vedea cum va funcționa. Eu cred că CSM primește și niște responsabilitate prin această decizie. Din această perspectivă spun că e un compromis care e mai mic decât necesitatea majoră ca SIIJ să devină istorie. 

Reporter: După ce va intra în vigoare acest amendament magistrații vor avea o superimunitate. 

Dan Barna: Nu e o superimunitate, ci un aviz al uneia din secții în funcție de magistratul respectiv care ține de trimiterea în judecată, nu de începerea urmăririi penale. Repet, asta înseamnă și o responsabilitate pe care CSM va trebui să și-o asume. 

Comisia Juridică a Camerei Deputaților a adoptat, joi, 18 martie, cu 16 voturi 'pentru', 8 voturi 'contra' și 3 abțineri amendamentul la proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) care prevede că trimiterea în judecată a magistraților se va realiza doar în baza unui aviz dat de CSM. PNL, USRPLUS, UDMR și minoritățile au votat cot la cot acest amendament. 

Ministrul Justiției, Stelian Ion, chiar dacă este membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, a absentat de la vot, iar parlamentarul USRPLUS care l-a substituit, Victor Ilie, a votat pentru controversatul amendament. Votul a fost acordat de Victor Ilie în favoarea amendamentului, deși ministrul Justiției Stelian Ion susținea în cadrul dezbaterilor că proiectul de lege privind desființarea SS trebuie votat în forma în care a plecat de la minister, fără superimunități pentru magistrați. Așadar, vorbim despre o disonanță vădită între discursul ministrului și modul în care a acționat USRPLUS prin vot. 

Care sunt amendamentele adoptate de PNL-USRPLUS-UDMR în Comisia Juridică:

"Titlul proiectului se modifică și va avea următorul cuprins: "Lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției

Art.95 - (1) Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestați la domiciliu numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Judecătorii şi procurorii pot fi trimiși în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii și procurorii pot fi reținuți și supuși percheziției potrivit legii, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reținerea sau percheziția."

După articolul 5, se introduce un articol nou, articolul 6, cu următorul cuprins: Art.6 - La articolul 42 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alin. (5)-(8), cu următorul cuprins:

(5) Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviințează trimiterea în judecată a judecătorilor pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.

(6) Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviințează trimiterea în judecată a procurorilor pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.

(7) Dacă cererea de încuviințare a trimiterii în judecată privește un magistrat membru al Consiliului Superior al Magistraturii, acesta nu are drept de vot la soluționarea respectivei cereri.

(8) Analizând cererea de încuviințare a trimiterii în judecată, secția nu se poate pronunța cu privire la temeinicia acuzației și nici cu privire la oportunitatea trimiterii în judecată, la legalitatea administrării probelor și a efectuării celorlalte acte de urmărire penală. Secția corespunzătoare se pronunță prin hotărâre, în termen de 15 zile de la primirea acesteia. Secția poate respinge cererea, prin hotărâre motivată.

Articolul 5 devine articolul 7, cu următorul cuprins: Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, precum şi cu modificările aduse prin prezenta lege, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I".