Cum împart instanțele dreptatea în România. Un renumit sculptor și Librăria Cărturești au ajuns datori vânduți unui dubios care a înhățat o halcă din spațiul public și le-a cerut chirie, inclusiv retroactiv, pentru expunerea celebrei Arce a lui Noe


Cum împart instanțele dreptatea în România. Un renumit sculptor  și Librăria Cărturești au ajuns datori vânduți unui dubios care a înhățat o halcă din spațiul public și le-a cerut chirie, inclusiv retroactiv, pentru expunerea celebrei Arce a lui Noe

Povestea împărtășită pe Facebook de Virgil Scripcariu, un cunoscut sculptor cu expoziții internaționale și lucrări celebre, ar fi incredibilă dacă nu s-ar fi petrecut cu concursul instanțelor din România, aceleași care au decis recent, în complicitate cu DIICOT, să arunce dosarul marii agresiuni de la 10 august la coșul istoriei, acolo unde zac de decenii întregi și alte mari dosare ale suferinței unei nații.  

Sculptorul relatează că, potrivit deciziei instanței, alături de Librăria Cărturești, îi datorează unui „reclamant” venit din neant, nici mai mult, nici mai puțin de 160.000 de euro pentru că între anii 2008-2015 a expus pe un teren public, devenit ulterior proprietatea privată a acestuia, celebra sa sculptură Arca lui Noe (foto sus). Practic, reclamantul, ca mulți alți mari dezvoltatori imobiliari autohtoni, a devenit, nu se știe prea bine cum, proprietarul terenului extrem de valoros din fața librăriei de pe Bulevardul Magheru – buricul Capitalei – cumpărând la pachet cu acesta și drepturile litigioase “prezente, trecute și viitoare”. Proprietarul a pierdut în primă instanță, dar la recurs judecătorii au decis ca pârâții să-i achite o taxă pentru fiecare zi cât Arca s-a aflat pe terenul cu pricina, chiar dacă reclamantul nu era proprietarul acestuia în anii expunerii sculpturii. Executorii judecătorești l-au anunțat pe sculptor, miercuri dimineață, că în 24 de ore trebuie să achite suma care îi este imputată de proprietar. 

Redăm mai jos postarea lui Virgil Scripcariu, unul dintre cei mai „apreciați sculptori din România”, după cum a fost descris „pârâtul” într-o emisiune la RFI, joi dimineață:  

„Taxa de expunere pentru Arca lui Noe 

160000 Euro este suma pe care, împreuna cu Librăria Cărturești, trebuie să o plătim celui care a devenit proprietarul terenului din fața clădirii de pe Blvd.Magheru. De ce? Pentru prezența lucrării Arca lui Noe pe acest loc, între 2008 și 2015. Reclamantul a cumpărat terenul împreună cu drepturile litigioase “prezente, trecute și viitoare”. Prin urmare, a avut dreptul de a ne acționa în instanță “sculptorul Virgil Scripcariu și Librăria Cărturești”. A cerut despăgubiri pentru folosirea terenului, la momentul când el nu era încă proprietar.  

La momentul montării Arcei, decembrie 2007, terenul era domeniu public. Astăzi, 10 martie 2021, un executor judecătoresc a înștiințat cele două părți că în 24 de ore trebuie plătite sume care depășesc 160000 Euro, cuprinzând despăgubirile pentru folosirea terenului, cheltuieli de judecată și executare. La prima judecată, instanța a dat câștig de cauză pârâților, considerând că nu a existat niciun prejudiciu. La recurs, instanța a hotărât contrariul….  

Arca lui Noe, lucrare de artă, a fost realizată pentru festivalul Europalia 2007, în cadrul programului Agorafoly, prin care 27 de artiști și-au reprezentat țările din Uniunea Eurpeană, expunând lucrări de artă în spații publice centrale ale orașului Bruxelles. Mi-a revenit atunci curtea Muzeului de Artă din capitala europeană, loc în care Arca a stat două luni. În timpul șederii la Bruxelles, am primit invitația de la Cărturești-Verona de a expune Arca în fața librăriei, pe un spațiu verde de 465 mp. Montarea s-a făcut în decembrie 2007. Arca a rămas acolo până în iunie 2015, devenind un reper urban. La acel moment hotărâsem să duc lucrarea într-o fabrică, în vederea restaurării. ICR Londra mă invitase să expun Arca la Leicester, pentru perioada campionatului mondial de rugby din acea toamnă. Până la urmă, primăria din Lecester nu și-a dat acceptul, invocând riscul de vandalizare. M-am mirat atunci, căci în sutele de săptămâni de la București Arca nu suferise nicio agresiune. În prezent, Arca este expusă în cadrul Fermei pedagogice, la Săbăreni, lângă București.  

Știu, povestea pare ireală dar este adevărată, din păcate…”.

Potrivit profit.ro, terenul, cu adresa Bulevardul Magheru nr. 16, are o suprafață de 465 metri pătrați și, potrivit grilei notariale de evaluare, ar valora cel puțin jumătate de milion de euro. Înainte de naționalizarea din 1950, terenul din Magheru 16 din fața Cărturești, care la acea dată avea și o construcție ridicată pe el, a aparținut afaceriștilor bucureșteni Adolf și Jean Hadraski. Aceștia l-au vândut unui alt proprietar înainte de naționalizare. Moștenitorii acestuia din urmă au obținut retrocedarea în natură a imobilului, de pe care fusese demolată între timp construcția, în anul 2001. Restituirea a fost efectuată printr-o dispoziție în acest sens a primarului general de atunci, Traian Băsescu. Actualul proprietar este Petru Cioponea. Mai multe detalii AICI. 

Virgil Scripcariu, alături de altă lucrare celebră de-a sa, Maternitate, aflată tot pe spațiul public, pe strada Pictor Arthur Verona, în fața Bisericii Anglicane din București.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.