Un deputat PNL (ex-PSD) a trădat la votul privind desființarea Secției Speciale. PSD și UDMR pun la cale un front comun prin care vor să transfere instituția în cadrul Ministerului Public

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale din Camera Deputaților a dat marți, 9 martie, aviz negativ pentru proiectul de lege privind desființarea Secției Speciale (SIIJ). Ceea ce trebuie subliniat este că UDMR și minoritățile au votat contra desființării SS, contrar programului de guvernare asumat de actuala coaliție, iar unul dintre parlamentarii PNL s-a abținut. Este vorba despre deputatul PNL Andrei Alexandru-Ioan, care în legislatura trecută a activat din 2016 până în 2019 ca parlamentar PSD. 

CITIȚI ȘI: UDMR a reluat discursul anti-justiție din epoca PSDragnea. DNA demontează o imensă manipulare

PSD, UDMR, AUR și minoritățile se folosesc de avizul negativ dat de CSM pentru a fundamenta poziția luată împotriva desființării Secției Speciale. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, actualmente vicepremier, a declarat duminică, 7 martie, în cadrul emisiunii Insider Politic, că UDMR susține desființarea Secției Speciale, dar dosarele care se află în prezent la această instituție nu trebuie să ajungă nici la DNA, nici la DIICOT. Hunor a propus ca atribuțiile Secției Speciale să fie preluate de un departament de urmărire penală și criminalistică din subordinea procurorului general (Ministerul Public) sau de Consiliul Superior al Magistraturii. În acest sens, vicepremierul a precizat că UDMR va pregăti o serie de amendamente la proiectul de lege inițiat de ministrul Justiției, Stelian Ion, privind desființarea Secției Speciale. 

Kelemen Hunor: Dintr-o extremă am căzut în altă extremă. Și atunci au fost foarte multe discuții, mai mult legate de atribuțiile Secției Speciale. Noi în programul de guvernare am asumat desființarea Secției. Nu am nicio problemă cu desființarea Secției Speciale. Avem o problemă doar unde ajung aceste dosare și cine-i va ancheta pe magistrați în cazul în care există o problemă cu unul sau cu altul. Aici punctul nostru de vedere este ușor diferit față de cel al colegilor noștri. Noi spunem că nu trebuie să ne întoarcem de acolo de unde am plecat. Dosarele trebuie să ajungă la procurorul general (nu la DNA - n.red.). Nu trebuie să înființezi o structură nouă, dar sunt și alte probleme legat de magistrați, nu doar de corupție. Nu poți să reduci totul doar la fapte de corupție ale magistraților. Atunci, dosarele trebuie să ajungă la procurorul general, acolo există în organigrama procuraturii generale a Ministerului Public un departament de urmărire penală și criminalistică, unde dacă ai procurori de o vechime de 10-12 ani, cel puțin la nivel de parchete, deci nu la nivel de judecătorie, atunci acolo ar trebui duse aceste dosare, ca să nu fie nici la DNA, nici la DIICOT.  

Am avut o discuție cu ministrul Justiției. Până se va vota în Parlament proiectul de lege care a plecat de la Guvern vom propune și amendamente, colegii mei probabil că au și pregătit. Vor exista discuții mai departe și cu ministrul Justiției și cu colegii din Parlament. În ceea ce privește desființarea Secției nu avem nicio discuție. Este bătută în cuie (desființarea Secției - n.red.). Ce urmează cu dosarele și cine îi va ancheta pe procurori și pe judecători necesită o discuție mai aplicată inclusiv cu asociațiile profesionale ale magistraților.  

Se poate merge și spre o altă soluție, unde se implică și CSM cu cele două secții, pentru judecători și pentru procurori. Deci sunt mai multe variante. Important e să nu cazi dintr-o extremă în altă extremă. Primul pas e desființarea Secției Speciale. Al doilea pas e ce se întâmplă după, iar aici mai sunt discuții care pot fi nuanțate.

Mai mult decât atât, Marcel Ciolacu a confirmat marți, 9 martie, într-un interviu acordat DCNews, că se va contura eventual un front comun format din PSD, UDMR și AUR prin care să se forțeze menținerea Secției Speciale, chiar dacă nu sub forma actuală. Ciolacu a precizat că nu exclude ca PSD să susțină varianta UDMR conform căreia Secția Specială ar trebui transferată sub coordonarea procurorului general. 

Ciolacu: Vom respecta avizul dat de CSM. Această Secție Specială garantează libertatea magistraților și independența lor, atât a judecătorilor, cât și a procurorilor. Nu are nicio treabă cu oamenii politici. Am văzut cum a funcționat justiția fără această Secție Specială. Din punctul meu de vedere nu a funcționat cum ar trebui într-un stat european. Și au existat derapaje și se văd câte procese s-au câștigat la CEDO, câte achitări sunt în dosare la un moment dat prezentate pe toate televiziunile. De ce să desființezi SS? PSD respectă avizul dat de CSM. În CSM sunt și judecători și procurori. (...) Nici măcar să încerce să treacă funcționarea SIIJ la Ministerul Public, care nu ar fi o variantă foarte rea. 

Moderator: Este varianta UDMR. 

Ciolacu: Nu ar fi o variantă de exclus, dar o desființare totală și să fie un instrument asupra judecătorilor și procurorilor eu cu așa ceva nu sunt de acord. 

Vedeți video de la 36:30:

De asemenea, trebuie evidențiat că Marcel Ciolacu a dezinformat în interviul de astăzi atunci când a declarat că Secția Specială "nu are nicio treabă cu oamenii politici". Potrivit Legii 207/2018 privind înființarea Secției Speciale, instituția în cauză are competență exclusivă asupra dosarelor care vizează infracțiunile comise de magistrați. De pildă, în situația în care un dosar vizează mai mulți oameni politici și un singur magistrat, dosarul cu pricina va fi capturat integral de SIIJ.

Ce spune Legea 207/2018: "Art. 881. - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție își păstrează competența de urmărire penală și în situația în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1), sunt cercetate și alte persoane".

Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ joi, 11 februarie, pe proiectul de desființare a controversatei Secții de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Au fost înregistrate 11 voturi împotriva proiectului de lege și 8 în favoarea acestuia. USR și-a făcut o campanie electorală masivă pe ideea desființării Secției Speciale, dar Stelian Ion nu a făcut decât să retrimită la CSM proiectul de lege deja avizat negativ, al cărui artizan este fostul ministru, Cătălin Predoiu. Singurul element de noutate a fost reprezentat de faptul că Stelian Ion a eliminat articolele care se refereau la "super-imunităţile" judecătorilor şi procurorilor.

Pe de altă parte, trebuie menționat că avizul negativ dat de CSM a reprezentat un eșec major pentru Stelian Ion, în condițiile în care același for, format din aceiași membri, a respins de 7 ori numirea Adinei Florea la șefia Secției Speciale la presiunile puse de Ana Birchall, ministru al Justiției la acea vreme. Pe 11 februarie am atras atenția că avizul negativ dat de CSM, chiar dacă e consultativ, va fi folosit perfid în Parlament ca argument de păstrare a Secției Speciale, ceea ce s-a confirmat astăzi, 9 martie. 

Pe final, reiterăm că liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților, Csoma Botond, anunța în luna ianuarie că UDMR este de acord cu desființarea Secției Speciale, dar nu vrea ca atribuțiile instituției să revină la DNA, ci să fie preluate de o structură specială din Parchetul General, potrivit publicației Maszol.ro. 

Poziția udemeristului Csoma Botond a stârnit furia unor magistrați. Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie au atras atenția că Parlamentul trebuie să desfiinţeze necondiţionat Secţia specială pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi nu "să o translateze integral în alte structuri de parchet". Magistrații au reiterat că oficialii europeni, printre care și cei ce fac parte din Comisia de la Veneția, au primit asigurări în repetate rânduri că Secția Specială va fi desființată necondiționat. 

Magistrații au subliniat că înființarea unei structuri speciale în cadrul Parchetului General ar fi, de asemenea, o acțiune contrară statului de drept, întrucât noul organism instituțional ar fi mult mai ușor de controlat, inclusiv politic. Astfel, asociațiile de magistrați au reliefat că "modelul legislativ anterior, care presupunea repartizarea teritorială, orizontală şi verticală, a structurilor de parchet ce puteau investiga magistraţii (PÎCCJ, parchetele de pe lângă curţile de apel, DNA, DIICOT), era unul descentralizat şi deconcertat, cu rezultate notabile (inclusiv magistraţi condamnaţi), oricum, cu riscuri mult mai mici de control asupra centrului de comandă". Mai precis, magistrații în cauză au scos în evidență că dosarele ar trebui repartizate către anumite parchete în funcție de tipologia infracțiunilor. 

Redăm comunicatul asociațiilor de magistrați: 

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie: Puterea legislativă trebuie să desfiinţeze necondiţionat Secţia specială pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, iar nu să o translateze integral în alte structuri de parchet

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie au luat act cu stupefacţie de declaraţiile dlui Csoma Botond, lider al grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor ("Suntem de acord cu desfiinţarea Secţiei Speciale, dar nu suntem de acord ca aceste atribuţii să revină la DNA. Soluţia ar fi să se înfiinţeze o structură în cadrul Parchetului general, sub controlul procurorului general sau a adjunctului desemnat de acesta. Liberalii sunt de acord cu această poziţie"), care sunt contrare atât Programului de guvernare, cât şi promisiunilor ferme făcute organismelor europene în sensul desfiinţării necondiţionate a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Reamintim că, prin Avizul nr.934 din 20 octombrie 2018, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia) a sugerat reconsiderarea înfiinţării unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor (ca alternativă, s-a propus folosirea unor procurori specializaţi, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente).

Prin Raportul ad hoc privind România, adoptat de Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), s-a indicat faptul că secţia pare ca "o anomalie în actuala structură instituţională, în special din cauza (i) faptului că nu au existat date sau evaluări specifice care să demonstreze existenţa unor probleme structurale în justiţie care să justifice o astfel de iniţiativă; (ii) din cauza modului în care este desemnată conducerea şi a (iii) faptului că această secţie nu ar avea la dispoziţie anchetatori şi instrumente de investigaţie adecvate, spre deosebire de alte organe de urmărire penală specializate. De asemenea, s-a subliniat faptul că acest organism ar fi supraîncărcat din pricina proiectelor de dispoziţii care prevăd transferul imediat al multor cauze de la alte parchete, în timp ce numărul mic de personal nu este corespunzător pentru soluţionarea acestora. Mai mult, această nouă secţie va urmări infracţiunile, chiar dacă sunt implicate alte persoane, împreună cu magistraţii."

Prin Avizul nr. 950 din 24 iunie 2019, Comisia de la Veneţia a reţinut că "motivele pentru înfiinţarea Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, cu o competenţă definită vag, rămân neclare. Procurorii pe poziţii înalte din această Secţie au fost numiţi în cadrul unui regim tranzitoriu care a eliminat de facto aripa procurorilor din cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii din procesul de luare a deciziilor, care nu este în acord cu conceptul instituţional al CSM. Nu este clar în ce măsură procurorii din cadrul Secţiei şi procurorul şef al acesteia se află sub controlul ierarhic integral al procurorului general. Întrucât Secţia nu ar fi în măsură să soluţioneze în mod eficace toate cauzele care intră în sfera sa de competenţă, aceasta riscă să constituie un obstacol în calea luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate".

Avizul Biroului Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni cu privire la cererea adresată de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România referitoare la situaţia independenţei justiţiei din România din 25 aprilie 2019, precum şi Avizul Biroului Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni cu privire la cererea adresată de Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor referitoare la situaţia independenţei procurorilor din România din 16 mai 2019 "recomandă abandonarea în totalitate a înfiinţării secţiei speciale separate pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori".

De asemenea, concluziile Avocatului general CJUE, Michal Bobek, publicate la 23.09.2020, la Luxembourg, în primul set de şase cereri de decizie preliminară (cauzele "Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi alţii") vizând, în esenţă, statul de drept în România, au concluzionat că "articolul 47 al doilea paragraf din Cartă, precum şi articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE trebuie interpretate în sensul că se opun înfiinţării unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi dacă înfiinţarea unei astfel de secţii nu este justificată de motive reale şi suficient de importante aduse la cunoştinţa publicului într-un mod lipsit de ambiguitate şi accesibil şi dacă ea nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi compunerii sale".

Avocatul general CJUE a reţinut că "înfiinţarea unei structuri de parchet dedicate, cu competenţă exclusivă pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi, are un impact potenţial clar asupra percepţiei publice cu privire la independenţa şi imparţialitatea judecătorilor. Aceasta individualizează magistraţii ca grup profesional care necesită o structură administrativă separată a Ministerului Public. Astfel cum a subliniat Comisia, acest aspect este susceptibil să creeze impresia unei infracţionalităţi extinse sau chiar a unei corupţii în sistemul judiciar. Ea are ca efect plasarea infracţiunilor săvârşite de judecători (care pot fi de orice natură) la un nivel de gravitate echivalent cu cel al corupţiei, al criminalităţii organizate sau al terorismului, singurele alte materii pentru care există structuri specializate în cadrul Ministerului Public român" (...) 307. Mai simplu spus, atunci când se aşază laolaltă toate ameninţările, imaginea care se conturează nu este neapărat cea a unei protecţii sporite a judecătorilor. Ceea ce apare, de manieră îngrijorătoare, în prim plan este o superstructură atotputernică ce ar putea, bineînţeles, să protejeze, dar care ar putea la fel de bine şi să controleze şi, prin urmare, să influenţeze. Poate că în aceasta constă paradoxul întregii idei: întrucât judecătorii fac se pare obiectul unor presiuni cauzate de nenumărate denunţuri, este necesară crearea unei unităţi centralizate cu competenţă exclusivă în această materie. Însă, în termeni de potenţial structural de utilizare abuzivă, faptul de a dispune de o unitate centralizată şi specializată devine şi mai periculos. Sistemele deconcentrate, descentralizate sunt probabil uneori necoordonate, dar sunt în general mult mai reziliente. În schimb, în sistemele centralizate este suficient să se preia controlul asupra centrului de comandă."

În fine, între angajamentele pe care România şi le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeană se remarcă demonstrarea sustenabilităţii şi a ireversibilităţii progreselor în cadrul luptei împotriva corupţiei, ceea ce presupune întărirea instituţională a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Măsura de înfiinţare a acestei secţii speciale sau a oricărei alte direcţii centralizate afectează în mod direct o structură cu rezultate notabile (Direcţia Naţională Anticorupţie), recunoscute de Comisia Europeană şi alţi parteneri externi.

Prin urmare, orice încercare de redenumire a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, inclusiv prin translatarea sa în cadrul PÎCCJ sub forma unei direcţii, precum şi renaşterea unei astfel de structuri, sub orice formă, sunt la fel de nocive. Principial, orice unitate centralizată şi specializată care ar putea ancheta magistraţii este incompatibilă cu cerinţele statului de drept. Modelul legislativ anterior, care presupunea repartizarea teritorială, orizontală şi verticală, a structurilor de parchet ce puteau investiga magistraţii (PÎCCJ, parchetele de pe lângă curţile de apel, DNA, DIICOT), era unul descentralizat şi deconcertat, cu rezultate notabile (inclusiv magistraţi condamnaţi), oricum, cu riscuri mult mai mici de control asupra centrului de comandă, aşa cum arată şi Avocatul General al CJUE.

În consecinţă, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită puterii legislative, aşa cum de nenumărate ori au făcut în ultimii ani, să desfiinţeze necondiţionat Secţia Specială, pentru a respecta coordonatele statului de drept şi standardele Uniunii Europene.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România

judecător Dragoş Călin, co-preşedinte

judecător Lucia Zaharia, co-preşedinte

Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie

procuror Bogdan Pîrlog, co-preşedinte

procuror Sorin Lia, co-preşedinte